Orban: Obiectivul României pentru 2014-2020, o poziţie bugetară mai favorabilă decât în 2007-2013

”În primul rând, s-a discutat despre viitorul buget al UE pentru 2014-2020, unde pentru prima oară s-au dezbătut pe fond subiecte legate de poziţionarea statelor membre privind nivelul general al bugetului şi privind finanţarea anumitor politici cu bani comunitari. Dezbaterea a fost foarte utilă, pentru că am putut vedea unde se poziţionează statele membre şi s-au conturat două grupuri – unul care susţine propunerea Comisiei Europene privind alocările financiare şi altul care doreşte reducerea propunerii Comisiei, cu diferite grade de variaţie (pornind de la Germania, care susţine o contribuţie de aproximativ 1% din PNB-ul statelor membre, la alte state, care au cerut ca scăderea să fie chiar mai mare). În intervenţia mea, am subliniat că pentru noi este fundamental să se asigure alocări substanţiale pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună (PAC), se speră ca un acord să se încheie până la finalul anului, dar situaţia după cum se vede ea în prezent arată poziţii ce par ireconciliabile”, a spus oficialul român.

El a adăugat că, deşi foarte probabil în urma negocierilor privind noul buget al UE pentru 2014-2020 alocările pentru politica de coeziune şi PAC vor suferi unele reduceri, este de aşteptat ca România să beneficieze de sume importante. Noile condiţionalităţi, atât în cazul politicii de coeziune, cât şi al PAC – condiţionalităţi ex-ante, ex-post şi condiţionalităţi de natură macroeconomică – vor fi însă mult mai stricte.

Alte articole

Cum vrea Bruxelles-ul să favorizeze anumite industrii și să le suprareglementeze pe altele. Impactul asupra României

Guvernul pregătește un mega-pachet de taxe. Ce impozite vor avea românii și cu cât va crește TVA-ul în 2025

În opinia sa, negocierile asupra bugetului UE pentru viitoarea perioadă de programare financiară multianuală vor fi ”foarte, foarte dificile, mai ales în contextul actual”, în care în întreaga Uniune Europeană sunt adoptate măsuri de austeritate. Ţările care susţin reducerea contribuţiilor la bugetul comunitar îşi explică poziţia prin faptul că şi bugetul UE trebuie să fie unul de austeritate, în timp ce statele care doresc alocări mai importante, inclusiv România, aduc drept contraargument efectul multiplicator al banilor care vin la bugetul UE.

Răspunzând unei întrebări adresate de Agerpres, ministrul Leonard Orban a explicat că România a cerut o mai mare flexibilitate în utilizarea fondurilor alocate diverselor programe operaţionale. ”De exemplu, noi ne-am propus unele realocări pentru programul de reabilitare termică. Marea problemă este că e foarte dificil de ‘deplasat’ fonduri de la un anumit program operaţional către programul operaţional regional. Dacă iei fonduri de la Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) înseamnă că iei de la Fondul Social European şi atunci ai o mare problemă, pentru că decizia trebuie luată de Colegiul comisarilor. Fiind vorba de ‘mutarea’ banilor dintr-o zonă în altă zonă este un proces care durează, existând şi riscul ca această realocare să nu fie aprobată, mai ales în actualul context”, a afirmat ministrul român.