POSTUL PAŞTELUI 2014. 3 sfaturi ca să-l duci până la capăt. Câteva reţete simple

POSTUL PAŞTELUI 2014: Cele mai importante alimente pe care trebuie să le incluzi în meniu ca să asiguri vitaminele şi mineralele necesare corpului.
Alina Costache
03 mart. 2014, 08:37
POSTUL PAŞTELUI 2014. 3 sfaturi ca să-l duci până la capăt. Câteva reţete simple
POSTUL PAŞTELUI 2014: Conform calendarului creştin ortodox, Postul Sfintelor Paşti din anul 2014 va fi între 3 martie şi 19 aprilie. Dacă ţi-ai propus să ţii tot Postul îţi recomandăm câteva reţete simple şi nutritive, precum şi cele mai importante sfaturi care te vor ajuta să mănânci sănătos.

1. Nu face excese de pâine, cartofi prăjiţi şi alimente de post din comerţ

Este important ca în perioada Postului să nu te bazezi în principal pe pâine pe care să o consumi în cantităţi exagerate la fiecare masă. De asemenea, nici cartofii prăjiţi consumaţi zilnic nu constituie o soluţie sănătoasă. De asemenea, există numeroase produse de post pe care le găseşti la supermarket şi care sunt dezechilibrate din punct de vedere nutriţional. Este de preferat să nu le consumi decât în situaţiile de urgenţă şi să-ţi prepari acasă diverse mâncăruri hrănitoare şi sănătoase.

2. Alimente pe care să le incluzi neapărat în dietă

  • Ciupercile
  • Leguminoasele: lintea, fasolea boabe, mazărea, năutul
  • Cereale integrale: amarant, quinoa, mei, hrişcă, orez brun, ovăz
  • Nuci şi seminţe crude: nuci româneşti, migdale, fistic, caju, seminţe de floarea-soarelui, seminţe de dovleac, seminţe de cânepă
  • Pâine şi paste care sunt făcute din făină integrală
  • Legume şi fructe proaspete de sezon
  • Măsline.


3. Înlocuieşte laptele de vacă cu sortimente vegetale

Ca să faci lapte din nuci/seminţe/cereale acasă nu ai nevoie de ingrediente sofisticate. În plus, nu ai nevoie de foarte mult timp pentru a-l prepara şi a-l avea mereu proaspăt în frigider. Poţi să cumperi lapte de soia, orez, ovăz din comerţ, însă ai grijă la ingrediente. Acesta nu trebuie să conţină decât un ingredient principal, apă şi eventual puţină sare sau ulei de floarea-soarelui.

POSTUL PAŞTELUI 2014: Câteva reţete de post simple şi rapide

Pateu de linte verde

Pentru acest pateu delicios ai nevoie de:
3 căni cu apă
1 cană cu linte verde
1 frunză de dafin
3 căţei de usturoi
1/2 cană cu tahini (pastă susan)
zeamă de lămâie
1/2 linguriţă cu chimen
1/2 linguriţă cu boia de ardei
sare de mare după gust
legume feliate pentru a le consuma cu pateu.

Mod de preparare
Se fierbe lintea în apă şi dafin aproximativ 40 de minute până se înmoaie. După ce s-a răcit puţin se pune lintea şi puţin lichid în blender, se amestecă celelalte ingrediente şi se mixează până devine o pastă omogenă. Se serveşte cald sau se poate păstra la frigider. Poţi să iei un borcănel cu tine la serviciu, câteva legume tăiate şi ai gustarea sănătoasă la îndemână.


POSTUL PAŞTELUI 2014: Batoane cu nucă de cocos, banană şi pudră de cacao

Ingrediente
o cană şi jumătate de fulgi de nucă de cocos
1 lingură cu seminţe de floarea-soarelui mărunţite (sau orice alte nuci/seminţe)
6 linguri cu pudră de cacao
puţină sare de mare
1 linguriţă cu coajă de portocală răzuită (opţional)
1 banană
2 linguri cu ulei de cocos presat la rece sau ulei de palmier
2 linguri cu miere de albine/pastă de curmale/sirop de agave.

Se amestecă fulgii de cocos cu seminţele de floarea-soarelui, cacaua şi sarea de mare.
Se lasă la temperatura camerei uleiul de cocos şi se amestecă cu banana pisată cu furculiţa, după care se adaugă mierea de albine şi coaja de portocală.
Se amestecă ingredientele uscate cu cele lichide până obţii o compoziţie uşor lipicioasă.
Se fac biluţe (care se pot înveli în ciocolată topită sau diverse nuci/seminţe măcinate) sau se toarnă compoziţia într-o caserolă pătrată (în care se pune folie alimentară ca să poţi scoate mai uşor bucata) şi se lasă la congelator câteva minute până se întăresc.  

Se poate păstra la congelator o lungă perioadă pentru a avea la îndemână un desert delicios.

Citeşte mai mult pe eva.ro

POSTUL PASTELUI, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe, scrie basilica.ro.

În general, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca o instituţie de origine apostolică. Dar în primele trei secole durata şi felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexan-driei ş.a., unii posteau numai o zi (Vinerea Patimilor), alţii două zile, adică Vineri şi Sâmbătă înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar până la şase săptămâni înainte de Paşti; la Ierusalim, în sec. IV se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus în aceeaşi vreme se postea numai patruzeci de zile.

Începând de pe la sfârşitul secolului al III-lea înainte, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu numiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor, având o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii, fiind foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, şi anume după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, deşi deosebirile dintre Bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat şi după această dată. După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brânză, în grec. = Κυριαϗή της τυρινης, adică Duminica brânzei, în slavo-rusă = Nedelia Sîropustnaia sau proşenoe voskresenie, adică Duminica iertării) şi postim până în seara Sâmbetei din săptămână Patimilor, inclusiv, mai scrie basilica.ro.

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17); patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6); Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10); Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2). Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Postul Paştilor este nu numai cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).

Postul Paştilor e ţinut şi în Biserica Romano-Catolică; el ține 40 de zile, începând nu luni ca la ortodocşi, ci în miercurea numită a Cenuşii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică la apuseni presărarea cenuşii pe creştetul capului (rest din ceremonialul penitenței publice din vechime, moştenit de la evrei). Catolicii dezleagă postul în duminicile Păresimilor, mâncând de dulce.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

Pe parcursul acestei perioade sunt doar două dezlegări la peşte, de Bunavestire, pe 25 martie, şi în Duminica Floriilor. Postul Paştelui se va încheia pe 14 aprilie.

POSTUL PASTELUI: Traditii si Obiceiuri din Postul Mare

Prima zi a postului Mare se mai numeste şi Lunea curată, zi în care potrivit tradiţiei, oamenii obişnuiesc să purifice, să cureţe spaţiul în care trăiesc prin obiceiuri rituale, potrivit romanianmonasteries.org. În această zi, femeile nu lucrau nimic în afară de spălatul ritual al vaselor pe care, mai apoi, le urcau în podul caselor.

În Banat de exemplu, prima zi de post se numeste Spolocanie. Atunci, oamenii se spală cu băutură la cârciuma satului de mâncarea de dulce pe care au consumat-o până acum. În trecut, la aceste petreceri cu băutură participau şi femeile care veneau, de ochii lumii, cu furca de tors la brâu.

În alte părţi ale ţării, în ziua de Spolocanie vasele din care s-a mâncat până la Lăsata Secului se spălau cu leşie şi se urcau în pod, unde se păstrau până la Crăciun.

Tradiţia consemnează şi alte obiceiuri în prima zi de post, cum ar fi Cucii. Feciorii şi bărbaţii tineri se maschează în diverse animale, se îmbracă în fuste, îşi pun o glugă pe cap şi un clopot mare pe spinare şi aleargă în dimineaţa primei zile de post după copii, după fete, după oameni, ca să-i atingă cu băţul şi să-i trântească la pământ. Seara, cucii se adună şi merg din casă în casă pentru a dansa hora în curţile oamenilor. 

În marţea de după Lăsatul Secului începe Postul Mare propriu-zis, ce durează şapte săptămâni, etapa calendaristică în care nu se consumă carne, lapte, brânză şi ouă, alimentaţia bazându-se integral pe produsele vegetale. În această perioadă, în gospodăriile tradiţionale se desfăşură o intensă activitate în domeniul industriei textile casnice. Se torcea de zor, se ţesea, iar femeile tinere şi fetele îşi coseau, pe ascuns, frumoasele cămăşi cu care se îmbrăcau în ziua de Paşti.

Mijlocul Postului Mare este marcat prin ziua numită Miezul Paresimilor. Local, în Bucovina, denumirea acestei sărbători a încetat să mai exprime împărţirea Postului în parti egale, devenind Miezul Păreţilor, în sensul de pereţi despărţitori. Această sărbătoare cade întotdeauna într-o zi de miercuri. Ziua oferea, altă dată, gospodinelor prilejul de a număra ouale strânse până atunci şi de a evalua numărul de ouă de care aveau nevoie pentru buna pregătire a Sărbătorii Pascale. De asemenea, femeile socoteau acum cât s-a tors din cantitatea totală de cânepă, apreciind data aproximativă când urma să se termine operaţia, întrucât era obligatoriu ca această activitate să se încheie până la Joia Mare.

Unele dintre cele mai profunde, frumoase şi înălţătoare slujbe creştine sunt Deniile. Ele se ţin în Postul Mare al Paştilor. Mai frecventate de lume sunt Deniile din Săptămâna Mare, care atrag o mulţime de credincioşi. Până la începerea Deniilor, în săptămâna a cincea din Postul Paştilor, satele trebuie curăţate şi primenite, începând cu casele şi ogrăzile. Toată lumea foieşte, aeriseşte şi scutură. Dar cei mai bucurosi sunt copiii. După ce văruiesc pomii din livezi şi grădini, se îmbracă în haine de sărbătoare şi se duc la biserică. Magia Deniilor îi tulbură şi îi farmecă. La fel ca pe mamele, bunicile şi surorile lor, care în Săptămâna cea Mare intra în biserică cu capul acoperit de-o năframă neagră.

DailyBusiness
CTP vrea plecarea lui Klaus Iohannis de la Președinția României: „Datoria și un pustiu de bine ce le are de făcut românilor este să plece de la Cotroceni
Spynews
Dima Trofim revine pe micile ecrane şi se alătură distribuţiei serialului original Iubire cu parfum de lavandă: „De foarte mult timp îmi doream să mă reîntorc la actorie”
Bzi.ro
Andreea Esca a întors toate privirile, cu o rochie cu un decolteu îndrăzneț! A prezentat o gală caritabilă – FOTO
Fanatik.ro
Ingredientul pe care să-l pui în salata de boeuf dacă vrei să nu-ți pice greu. Îi va da și un gust mai bun
Capital.ro
Călin Georgescu, câștigător! Oamenii lui au găsit soluția. Anunț cumplit în România
Playtech.ro
Se oprește curentul în Ajun și de Crăciun în județul Ilfov. Lista străzilor care nu vor avea lumină în perioada 24-26 decembrie
DailyBusiness
Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Marcel Ciolacu. Cum arată noul Guvern al României
Adevarul
Cuvintele greu de reprodus pe care Makaveli i le adresa Dianei Șoșoacă, înainte să-i devină consilier: „Javră penală”, „Cine te crezi, șomâldoaco?”
wowbiz.ro
Raluca Pastramă, însărcinată după divorțul de Ibrahim Ibru?! „Emoții multe, de toate felurile”
Spynews
Ghiță, Amme și George au părăsit ieri competiția Chefi la cuțite. Diseară, echipele gătesc cu ustensile în miniatură. Chef Richard: ”Cum să pregătim 14 farfurii cu jucăriile astea?!”
Spynews
Cum s-au afișat Laura și Mihai, după ce au câștigat sezonul 10 al emisiunii Mireasa. Cum decurge căsnicia lor, după show-ul matrimonial | FOTO
Evz.ro
Românii care vor avea mai mulți bani în 2025. Legea a trecut de Parlament
Ego.ro
Artista de muzică populară care a înnebunit internetul la 46 de ani! Abia o mai recunoști
Prosport.ro
FOTO. Cea mai frumoasă femeie din lume, dezbrăcată în zăpadă
kanald.ro
Le-ai văzut? Ele sunt cele două surori de 13 și 15 ani din Mehedinți care au dispărut de acasă în prag de sărbători! Familia le caută cu disperare
Cancan.ro
Tudor Chirilă știe de ce Raluca Moldoveanu nu a câștigat Vocea României! „Am punctat chestia asta”
Playsport.ro
Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien
Capital.ro
Călin Georgescu dă lovitura. Răsturnare de situație după alegerea Guvernului: Vă garantez că veţi regreta
StirileBZI
Curtea Constituțională a decis impozitarea pensiilor cu 10%!
Prosport.ro
Una dintre cele mai râvnite femei din lume s-a despărțit de iubitul fotbalist. Cine e latino loverul de care s-a îndrăgostit
stirilekanald.ro
VIDEO Alex a pierit în cumplitul accident din Gorj, la doar 26 de ani. Tânărul conducea chiar dacă avea permisul suspendat
substantial.ro
Germania în căutare de răspunsuri după atacul cu mașina de la târgul de Crăciun din Magdeburg
MediaFlux
DECIZIA privind INDEXAREA PENSIILOR! ANUNȚUL ministrului Muncii la PRELUAREA noului mandat
Shtiu.ro
Cine a inventat CNP-ul și CE ASCUNDE ultima CIFRA a CNP-ului? Dacă ai 3 sau 8 însemană că...
Puterea.ro
Marea demolare de pe drumul spre Sinaia: 500 de case-monument dispar. Imobile „despăgubite” cu sume derizorii