La bustul gol și în picioarele goale, cu o panglică tricoloră la gât și cu câteva dintre cărțile pe care le-a semnat aruncate pe trotuarul din fața Muzeului Antipa, vizavi de clădirea Executivului, Laurian Stănchescu spune că a ales o formă de protest „la limita răbdării”.
„Este un protest la limita răbdării mele ca scriitor și am ales această formă de protest în fața Guvernului pentru că mi se pare un atentat la viața spirituală a României ceea ce se întâmplă de 24 de ani. (…) Această spiritualitate veche pe care o avem din moși-strămoși este pur și simplu îngropată în pământ”, a declarat scriitorul pentru AGERPRES, adăugând că revendică o lege a culturii, lege care „nu există în România”.
„Atrag atenția autorităților că în clipa în care în țara noastră cultura dispare și noi ne risipim în neant. Nu sunt supărat pe nimeni. Doar le atrag atenția că poate exista un orizont cultural și spiritual pentru România”, a subliniat artistul.
Laurian Stănchescu este inițiatorul demersului de repatriere a osemintelor lui Constantin Brâncuși din Paris în România. În acest sens, scriitorul spune că are în prezent acordul scris al unei rude de sânge a sculptorului, act pe care îl va înainta, în aproximativ o lună, primăriei și prefecturii Parisului.
„O rudă de sânge Brâncuși mi-a dat un document în care solicită repatrierea osemintelor lui Brâncuși și reînhumarea în țară”, a adăugat scriitorul.
„Brâncuși a făcut din România o națiune universală, a trimis-o în elita marilor culturi ale lumii și părerea mea este că Brâncuși valorează și este mai cunoscut decât România toată la un loc. Iată cât îi datorează România lui Brâncuși. Măcar o picătură să facă România pentru Brâncuși decât face în continuare Brâncuși pentru țara noastră”, a menționat scriitorul.
Citeşte şi: Laurian Stănchescu: Repatrierea osemintelor lui Constantin Brâncuşi se va face în câteva luni
Stănchescu a declarat că în aproximativ două luni va participa în Munții Apuseni la un Colocviu Național în onoarea lui Avram Iancu.
„De patru ani de zile fac marșul național Avram Iancu. Plecăm de la casa Iancului desculți și mergem până la Țebea 100 de kilometri pe jos spre memoria marelui erou”, a spus Stănchescu, mărturisind că brâul pe care a ales să îl poarte la protest i-a fost dăruit de un moț din Apuseni, în timpul unui asemenea marș.
Despre forma extremă a protestului său, Stănchescu a apreciat: „Părinții mei, bunicii mei spuneau: „Cei nebuni fac lumea iar cei cuminți îi urmează”. Prefer să fiu un nebun de felul acesta decât să mai fiu un cuminte în țara în care nu se mai întâmplă nimic în cultura română”.
Acesta a explicat și de ce a ales să așeze pe caldarâm o parte din volumele pe care le semnează. „Cărțile mele sunt pe jos pentru că și cultura noastră este la pământ”, a adăugat el.
Stănchescu a subliniat că va protesta singur în același loc și în aceeași manieră joi și vineri, între orele 10,00 și 14,00.