POSTUL PAŞTELUI: Carnea este la fel de nocivă ca fumatul

POSTUL PAŞTELUI. Potrivit analizei, persoanele care au avut o dietă bazată, în special, pe produse de origine animală prezintă un risc de două ori mai mare de deces prematur şi de patru ori mai mare de apariţie a cancerului faţă de persoanele care consumă aceste produse în cantitate redusă.

Studiul a fost realizat de un grup de savanţi din California care au urmărit timp de 18 ani legătura dintre dietele a aproximativ 6 400 de americani şi starea lor de sănătate.

POSTUL PAŞTELUI. Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

Pe parcursul acestei perioade sunt doar două dezlegări la peşte, de Bunavestire, pe 25 martie, şi în Duminica Floriilor. Postul Paştelui se va încheia pe 14 aprilie.

Alte articole

Calendar ortodox 24 decembrie 2024. Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului. Alimentul pe care trebuie să-l mănânci, pentru a fi sănătos tot anul

Calendar ortodox 23 decembrie 2024. Sfinţii 10 mucenici din Creta. Rugăciunea pe care e bine să o spui cu o zi înainte de Ajunul Crăciunului

Postul Paştilor este nu numai cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).

Postul Paştilor e ţinut şi în Biserica Romano-Catolică; el ține 40 de zile, începând nu luni ca la ortodocşi, ci în miercurea numită a Cenuşii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică la apuseni presărarea cenuşii pe creştetul capului (rest din ceremonialul penitenței publice din vechime, moştenit de la evrei). Catolicii dezleagă postul în duminicile Păresimilor, mâncând de dulce.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

Pe parcursul acestei perioade sunt doar două dezlegări la peşte, de Bunavestire, pe 25 martie, şi în Duminica Floriilor. Postul Paştelui se va încheia pe 14 aprilie.

POSTUL PAŞTELUI Când sunt dezlegările la peşte?

Postul Paştelui este considerat cel mai aspru din an şi are doar două zile dezlegare la peşte. Astfel, vom putea consuma carne de peşte doar în ziua de 25 martie, când se sărbătoreşte Bunavestire şi în ziua de 13 aprilie, când sărbătorim Floriile. În restul perioadei, nu ai voie să te atingi de carne!

POSTUL PAŞTELUI Cu ce înlocuim carnea?

Fasole, mazăre, linte (leguminoase) – Fasolea conţine proteine, fibre şi are un nivel ridicat de carbohidraţi cu eliberare lentă, ceea ce înseamnă că poate înlocui cu uşurinţă carnea în alimentaţie. Fasolea furnizează energie pentru muşchi şi creier, iar 100 de grame conţin nu mai mult de 120 de calorii. Este un aliment săţios, care poate fi consumat în cantităţi mai mari, fără a te îngrăşa. Este recomandat să pregătim cât mai multe salate de legume (zarzavaturi) şi leguminoase (fasole, mazăre, bob, năut, linte, soia, etc) proaspete, iar în cursul zilei, între mese, dacă simţim că ni se face foame, putem ronţăi un morcov, un ardei gras, un măr sau alte fructe.

Ciuperci – Ciupercile sunt o sursă bogată în proteine vegetale. În plus, conţin seleniu, cupru şi fier, elemente care le fac înlocuitorii perfecţi pentru carne şi produse din carne. Ele pot fi adăugate în mâncăruri, servite în salate sau preparate la grătar. Atenţie! Nu îndepărta pieliţa ciupercilor deoarece conţine toate vitaminele, mineralele şi elementele nutritive ale acestora.

Soia – soia este un aliment care are aceeaşi cantitate de proteine ca şi carnea. De asemenea, soia conţine fier, complexul de vitamine B şi fibre. Soia reduce nivelul colesterolului rău, hipertensiunea, împiedică dezvoltarea celulelor canceroase şi întăreşte sistemul imunitar.

Oleaginoase – este vorba despre alune, migdale, nuci, arahide etc. Acestea conţin proteine şi o cantitate importantă de vitamina E care ajută la menţinerea sănătăţii pielii.

Fructe – Un plus de substanţe nutritive îl aduc şi fructele. Consumă cât mai multe fructe proaspete, în detrimental sucurilor natural. Acestea din urmă conţin o cantitate foarte mare de zaharuri!

POSTUL PAŞTELUI Cine nu trebuie să ţină post?

Sunt dezlegaţi de la post copiii până în 7 ani, cei bolnavi, anemici, rahitici, pentru care o alimentaţie corespunzătoare şi variată este foarte importantă. Gravidele, lăuzele şi femeile care alăptează au dezlegare la post. Şi asta, pentru că atât mama, cât şi copilul au nevoie de hrană consistentă. Şi bolnavii, în cazul în care aceştia au indicaţie medicală de a nu ţine post, sunt dezlegaţi.

Atenţie la Postul Negru!

Mare atenţie dacă vrei să ţii post negru! Dacă nu asculţi sfaturile medicilor sau ale specialiştilot în nutriţie, îţi rişti sănătatea! Persoanele care suferă de anumite afecţiuni şi care ţin post negru fără a consulta un medic o fac pe propria răspundere. Bolile cronice se pot agrava şi persoana poate chiar muri. De aceea, cei care suferă de diferite afecţiuni, copiii, bătrânii, femeile gravide sau cele care alăptează pot vorbi cu duhovnicul şi vor primi dezlegare la post. La fel pot proceda şi persoanele obosite, stresate sau care se află în covalescenţă.

Nu mănânci? Iată ce păţeşti!

În cazul în care nu te alimentezi, îţi scade glicemia. Astfel, organismul va fi obligat să se grănească cu glicogenul din muşchi. Dacă nu te alimentezi, rişti să cazi din picioare intrând în stare de leşin. Să nu uităm că glucoza este singura mâncare a creierului. Dacă acesta nu mai este hrănit, îţi poţi pierde cunoştinţa. În cazul cel mai grav te afli pe stradă, cazi, te loveşti la cap şi rişti răni foarte serioase.

Contraindicat copiilor. Postul negru este total interzis copiilor! Aceştia se află în perioada de creştere, sunt nişte adulţi în devenire. Un copil nu trebuie să sufere de carenţe alimentare. El se află în dezvoltare, iar organismul său are alte nevoi faţă de organismul unui adult. Pentru copii, vitaminele, lipidele, glucidele, proteinele sunt esenţiale. Dacă noi, adulţii, putem refuza mâncarea pentru o zi, un copil va suferi foarte mult. Ca să devină un adult sănătos el trebui să se dezvolte armonios.