Apropiații lui Pavel Vancea nu au putut explica ce l-ar fi putut determina pe primul român care a ajuns campion mondial la karate tradițional, să se sinucidă.
„Da, ştiu că am greşit profund. Nu pot şi nu vreau să vă cer nicio scuză. Nu merit! Undeva totuşi am vrut să fac lucruri bune şi am reuşit, am crescut copii care au ajuns nişte personalităţi. Mi-a fost greu, dar mulţumită personalităţii şi puterii de convingere am reuşit. Lumea nu m-a înţeles.
Ca sensei, cuvânt poate exagerat pentru poziţie, am făcut tot ce am putut să duc mai departe mişcarea de karate. Poate am vrut mai mult decât discipolii. Mişu, tu ai fost eu zic, un pic mai corect ca mine şi Adi la fel. Nu m-aţi oprit la timp. Da, ştiu că n-am nicio scuză, dar poate undeva am vrut să fac şi bine, dar ca om am eşuat! Ca şi antrenor , ca şi sensei am avut putere, influenţă şi caracter, aşa că vă rog să mă scuzaţi, nu să mă iertaţi, asta nu merit, dar tot ce am făcut a fost să duc mai departe o mişcare, poate cu mari sacrificii şi poate că ambiţia personală a fost mai importantă ca şi interesul comun. Am avut oameni buni în jurul meu. Dar stresul a rămas.
Poate mulţumită artelor marţiale am putut să-l controlez cât de cât, dar a fost influenţată şi viaţa personală. Încă o dată spun sunt singurul răspunzător al tuturor lucrurilor care s-au întâmplat în perioada 1996-2012. Ceilalţi au fost doar victime colaterale ale personalităţii şi puterii personale pe care o emanam în jurul meu… Nu-i pedepsiţi pe ei, care n-au nicio vină. Faţă de mine au fost cu respect, când au putut m-au ajutat. Dar eu ca om, şi încă o dată o spun, am eşuat… Poate că Acolo Jos voi plăti mai mult”, a scris Vancea.