Tensiunile din Crimeea s-ar putea extinde în Europa de Est. Ce ţară ar putea urma?

De la lideri la oameni de rând, se face simțită teama că Rusia, desconsiderând puterile occidentale, ar putea căuta noi oportunități de incursiuni în fosta sa ‘ogradă’ imperială, iar întrebarea pe care și-o adresează mulți este ‘cine urmează?’.

‘În primul rând, există temerea că ar putea avea loc o posibilă contagiune’, a declarat într-un interviu acordat Associated Press ministrul de externe al României, Titus Corlățean. ‘România este extrem de preocupată’, a afirmat Corlățean.

Există preocupări îndeosebi că, după preluarea peninsulei strategice Crimeea, președintele rus Vladimir Putin ar putea fi tentat să încerce o acaparare teritorială în Republica Moldova, unde sunt staționate trupe rusești în regiunea separatistă transnistreană. Este unul din cele câteva ‘conflicte înghețate’ din Europa de Est în seria cărora s-a înscris și Crimeea, după cum declară în prezent cu resemnare multe voci în Occident.

În România, care se învecinează cu Republica Moldova, unde se vorbește predominant limba română, Monica Nistorescu a îndemnat Occidentul să ia poziție în fața lui Putin, pentru a nu-l lăsa să ajungă să se considere invincibil. ‘Lumea trebuie să înceteze să-l mai vadă pe Putin ca pe un zmeu invincibil, pentru că nu va reuși decât să-l facă să creadă că Rusia este ce era pe vremuri’, a spus Monica Nistorescu.

Dincolo de graniță, temerile moldovenilor de o invazie rusă nu sunt deloc teoretice. ‘Ne temem să nu ajungă la noi, în Moldova, conflictul din Ucraina, pentru că trupele ruse pot să ocupe Moldova într-o singură zi’, a afirmat Victor Cotruță, funcționar din Chișinău.

Mulți din regiune știu bine că, deși Polonia a avut garanții de ajutor din partea Franței și Marii Britanii în perspectiva unei agresiuni naziste, atunci când a fost invadată de Hitler, în 1939, acest ajutor nu s-a concretizat — ceea ce alimentează scepticismul că NATO va veni în ajutorul statelor aliate din Est, în cazul unui atac din partea Rusiei.

‘Istoria Poloniei arată că nu ar trebui să ne bazăm pe alții’, a menționat pentru AP scriitorul Jaroslaw Szulski.

Percepție care se regăsește deosebit de acut în țările baltice, membre ale NATO și ale Uniunii Europene. Estonia, Letonia și Lituania au populații ruse considerabile pe care Moscova declară periodic că trebuie să le ‘protejeze’ — cuvântul-cheie folosit de Putin pentru a justifica invazia din Crimeea.

‘Sunt ușor sceptică’, a mărturisit Tiina Seeman, din Tallinn (Estonia), întrebată dacă este de părere că Occidentul va sări să-i salveze țara. ‘Aș vrea să cred asta, dar nu pot spune că sunt 100% sigură’, a adăugat ea.

Moscova acuză constant Estonia și Letonia de discriminare împotriva minorităților rusofone din aceste țări, iar în 2007 tensiunile dintre Rusia și Estonia s-au amplificat, după ce protestele rusofonilor împotriva mutării unui monument din epoca sovietică au degenerat în tulburări stradale, iar mulți estoni au învinuit pentru agitarea spiritelor Moscova, care a emis pașapoarte pentru etnicii ruși din republicile baltice.

La recentul summit de urgență al Uniunii Europene consacrat Ucrainei, președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, și-a manifestat încrederea în alianța de securitate condusă de SUA, declarând: ‘Slavă Domnului că suntem deja de 10 ani în NATO!’—, dar nu a omis să formuleze la rândul ei serioase preocupări în legătură cu acțiunile Rusiei. ‘Astăzi, Rusia încearcă să rescrie granițele în Europa, după al Doilea Război Mondial’, a afirmat ea.

Istoria atârnă greu în proiecțiile est-europenilor despre viitor. Mulți consideră intervenția rusă din Crimeea similară cu experiența trăită de țările lor după cel de-al Doilea Război Mondial, când trupele sovietice le-au invadat satele și orașele, punându-le practic sub dominația Kremlinului pentru mai multe decenii.

‘Firește că există o amenințare potențială pentru noi, în viitor’, a remarcat Katerina Zapadlova, chelneriță la o cafenea din Praga, amintind că trupele sovietice au intervenit în Cehoslovacia în 1968 pentru a zdrobi mișcarea prodemocrație denumită ‘Primăvara de la Praga’.

În schimb, unii experți consideră că astfel de temeri sunt exagerate. ‘Nu m-aș teme de o agresiune rusă, pe termen scurt’, a spus Michal Koran, de la Institutul de Relații Internaționale din capitala cehă. ‘Sunt 100% sigur că NATO își va ajuta aliații estici. Cred că NATO se va întări ca rezultat al conflictului din Ucraina’, a precizat el.

La rândul ei, dependența economică reciprocă scade probabilitatea unui conflict armat între Rusia și Occident. Economia Rusiei se bazează în mare parte pe livrările masive de gaze naturale pe care le comercializează în Europa în fiecare an. În 2012, Rusia a importat mașini, echipamente și alte articole europene în valoare de 170 miliarde de dolari. Dar tocmai faptul că atât țări din estul, cât și din vestul Europei depind de energia rusească limitează posibilitățile Occidentului de a adopta o linie dură față de Moscova.

Ministrul român de externe a mai afirmat că NATO a luat o măsură pozitivă în criza ucraineană, prin desfășurarea de avioane de recunoaștere AWACS deasupra Poloniei și României, pentru a monitoriza criza. ‘Măsura adoptată de Consiliul Atlanticului de Nord vizează să prevină tensiunile la nivel regional și să garanteze securitatea statelor membre’, a declarat Corlățean pentru AP.

Totuși, nici oficialul român nu s-a putut abține să nu exprime temerile istorice, evocând baia de sânge care a rezultat după ce dictatorul Nicolae Ceaușescu a ordonat trupelor să tragă asupra manifestanților, în ultimele zile ale regimului său, adaugă sursa citată.

‘Românii au urmărit foarte îndeaproape tot ce s-a întâmplat în aceste ultime săptămâni, mai ales evenimentele dramatice de la Kiev’, a spus Corlățean. ‘Nouă, românilor, acestea ne-au amintit de Revoluția din decembrie 1989’, a notat ministrul de externe.

Unele țări, cum este Polonia, care are graniță comună atât cu Ucraina cât și cu Rusia, au început deja să-și ia măsuri de precauție. La solicitarea Poloniei, 300 de militari din forțele aeriene ale SUA și 12 avioane de luptă F-16 au sosit zilele trecute în această țară, pentru un exercițiu militar.

Premierul polonez Donald Tusk a făcut aluzie la atitudinea Europei din anii ’30 față de Hitler și Stalin, avertizând asupra implicațiilor pe care le-ar avea lipsa unui răspuns față de ocuparea Crimeii de către Rusia.

‘Cine crede că pacea și stabilizarea pot fi asigurate prin concesii se înșală’, a declarat Tusk săptămâna trecută în parlament. ‘Europa a mai făcut astfel de greșeli, și mereu s-a ajuns la catastrofă’, a punctat premierul polonez.