„PNL rămâne consecvent opţiunii sale proatlantice şi proeuropene. România trebuie să fie una dintre vocile cele mai active în raport cu modificările situaţiei geopolitice din zonă (…) Afirmăm clar că referendumul din Crimeea este unul ilegal şi ilegitim și că anexarea acestei părți a teritoriului Ucrainei contravine dreptului internațional. România trebuie să susțină acele sancțiuni pe care Statele Unite și Uniunea Europeană le au în vedere la adresa celor care au instrumentat acest proces”, a declarat Crin Antonescu.
În acest context, Antonescu afirmă că prioritatea diplomaţiei româneşti trebuie să fie securizarea integrării europene a Republicii Moldova. „România trebuie să ceară Uniunii Europene accelerarea procesului de integrare a Republicii Moldova, care devine o zonă de risc major în noul context geopolitic”, a spus liderul PNL
„Cred că, într-un asemenea moment complicat, clasa politică din România trebuie să dea dovadă de coeziune. Tocmai de aceea, solicit organizarea de consultări între liderii partidelor parlamentare, primul-ministru și președintele României, pentru a demonstra cetățenilor coerența acțiunilor noastre în plan extern, într-o situație dificilă pentru securitatea regională”, a declarat Crin Antonescu.
Sovietul suprem al republicii nerecunoscute Transnistria a cerut Dumei de Stat a Federației Ruse o solicitare prin care cere posibilitatea aderării în componența Rusiei. Actul a fost trimis Dumei, în calitate de răspuns la un proiect de lege înaintat de partidul „Spravedlivaia Rosiia” cu privire la simplificarea modalității alipirii de Rusia a noilor subiecte federale, potrivit realitatea.md.
După cum a menționat președintele Sovietului suprem al Transnistriei, Mihail Burla, pentru publicația Vedomosti, proiectul de lege înaintat de „Spravedlivaia Rosiia”, face posibilă doar alipirea Crimeii, dar nu a Transnistriei, pentru că conducerea Moldovei nu poate fi numită una neefectivă. În acest context, transnitrenii vor o procedură simplificată care le-ar permite aderarea doar în baza referendumului, fără o înțelegere internațională în acest sens, scrie realitatea.md.
Mai mult ca atât, potrivit lui Burla, Transnistria ar trebui să desfășoare referendumul în condițiile legislației moldovenești. La fel, în Transnistria nu activează organe ale puterii Republicii Moldova care ar putea cere autorităților Rusiei unirea, iar situația Transnistriei s-ar putea înrăutăți în cazul în care Moldova va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, se mai tem cei din stânga Nistrului.
Realitatea.md amintește că în anul 2006, la un referendum nerecunoscut desfășurat în regiunea transnistreană, 97,2% din participanți au optat pentru alipirea teritoriului la Rusia. În stânga Nistrului locuiesc circa 200 de mii de oameni care dețin cetățenia Federației Ruse.
Rusia, „ținând seama de voința populației din Crimeea exprimată în cadrul referendumului din 16 martie 2014”, a decis să „recunoască Republica Crimeea ca stat suveran și independent, în care orașul Sevastopol are un statut special”.
Parlamentul Crimeei (Consiliul Suprem) a proclamat luni independența peninsulei față de Ucraina și a cerut alipirea sa la Rusia, în baza rezultatelor referendumului desfășurat duminică, la care 96,7% din alegători au votat pentru alipirea Crimeii la Rusia.
Kievul și Moscova s-au aflat în ultimele săptămâni într-un impas cu privire la viitorul Crimeei, care în cursul zilei de luni și-a declarat independența față de Ucraina și i-a cerut Kremlinului acordul de a se alătura Federației Ruse ca o nouă republică. Ucraina și-a rechemat luni ambasadorul de la Moscova după referendumul organizat duminică în Crimeea.