PRIMA ZI DE PRIMĂVARĂ. Termenul „echinocţiu” provine din cuvântul latin „æquinoctium”, rezultat din combinarea cuvintelor „æquus” (egal) cu „nox, noctis” (noapte).
Echinocţiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice, când ziua şi noaptea vor fi egale, iar, în 2014, acest fenomen are loc joi, la ora 18.57.
Începând de la această dată, durata zilei, faţă de cea a nopţii, va fi în continuă creştere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară, potrivit site-ului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
PRIMA ZI DE PRIMAVARA: Anul acesta, echinocţiul de primăvară are loc pe 20 martie, la ora 18:57. Este momentul în care ziua este egală cu noaptea şi care marchează începutul primăverii astronomice. Atunci când are loc echinocţiul de primăvară Soarele trece prin punctul vernal, unul din cele două puncte în care ecliptica intersectează ecuatorul ceresc. Astfel, ziua va fi egală cu noaptea şi va creşte până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară, adică va fi cea mai lungă zi şi cea mai scurtă noapte a anului.
În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, pe 20 martie având loc echinocţiul de toamnă. În regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.
Cuvântul “echinocţiu” derivă din cuvântul francez “équinoxe”, care, la rândul lui provine din latinescul “aequinoctium”, format din “aequus” — “egal” şi “nox”, “noctis” — “noapte”.
Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.
“La momentul echinocţiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni”, explică Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu
PRIMA ZI DE PRIMAVARA: Influenţa echinocţiului din punct de vedere astrologic
Din punct de vedere astrologic are loc trecerea Soarelui din zodia Peştelui în zodia Berbecului. Asistăm astfel la sfârşitul şi începutul unui ciclu zodiacal. Omul devine asemenea unui vulcan, dornic de a erupe, de a exploda. Tocmai de aceea el devine capabil de a realiza lucruri inedite. Starea meditativă şi contemplativă a Peştilor este acum înlocuită cu spontaneitatea şi dorinţa de afirmare a Berbecului. Omul trebuie acum să se adapteze din plin acestor cerinţe de renaştere, de înviorare, de trezire la realitate, de ieşire din starea de somn, de stopare a procesului de hibernare (această etapă având atât o semnificaţie materială şi socială, cât şi una spirituală). În unele cazuri, neadaptarea la aceste schimbări adeseori va da naştere stărilor de oboseală, de nervozitate care de multe ori sunt fără motivaţii – acest aspect este definit în general de medicină drept “astenie de primăvară”.