„Sub aspect circumstanţial, din analiza înscrisurilor cu caracter medical depuse la dosarul de urmărire penală rezultă că inculpatul a fost diagnosticat cu o afecţiune extrem de severă – cancer de prostată cu risc ridicat care necesită un tratament intensiv combinat de terapie prin radiaţii şi terapie cu hormoni. Existenţa acestei afecţiuni extrem de grave este demonstrată în actualul stadiu al cercetărilor prin scrisoarea Spitalului din Stanford – Secţia de Radioterapie Oncologică din data de 4.02.2014. Extrem de important sub aspectul propunerii de luare a măsurii arestării preventive în prezenta cauză este faptul că într-un alt dosar de urmărire penală aflat în instrumentarea DNA- Serviciul Teritorial Constanţa au fost iniţiate demersurile pentru efectuarea unei expertize medico-legale în vederea soluţionării unei cereri de suspendare a urmăririi penale formulate în condiţiile art. 312 alin. 1 Cpp. Conform declaraţiilor date de inculpat în faţa instanţei de judecată la acest termen, investigaţiile medicale necesare întocmirii raportului de expertiză medico-legală au fost deja iniţiate, inculpatul fiind obligat să se supună mai multor investigaţii de specialitate în unităţi medicale de resort, fiind necesară inclusiv reluarea unei proceduri medicale invazive extrem de dureroase – biopsia, procedură pe care inculpatul susţine că ar fi parcurs-o, însă în unităţi medicale din străinătate”, se arată în motivarea instanţei.
În opinia judecătorului, dispunerea arestării preventive se va putea lua faţă de Nicuşor Constantinescu numai după finalizarea raportului de expertiză medico-legală dispus în celălalt dosarul aflat în instrumentarea DNA – Serviciul Teritorial Constanţa, însă magistratul spune că nu are nicio competenţă în a grăbi efectuarea acelei expertize medicale.
Magistratul nu a luat în considerare susţinerile procurorilor DNA, potrivit cărora Nicuşor Constantinescu i-a transmis denunţătorului Marian Turbatu că trebuie să dea diverse sume de bani în vederea obţinerii unor certificate de urbanism, judecătorul apreciind că nu există probe suficiente în acest sens, deşi anchetatorii afirmă că au probe administrate în alte cauze aflate în lucru în cadrul DNA din care rezultă că exista un anumit tarif/megawatt perceput de Consiliul Judeţean Constanţa în cazul emiterii unor certificate de urbanism având ca obiect ridicarea de centrale eoliene.
De asemenea, judecătorul consideră că în sarcina lui Nicuşor Constantinescu se poate reţine doar o „complicitate morală” în cazul împiedicării efectuării unor controale ale Curţii de Conturi la RAJDP Constanţa (regie aflată în subordinea CJ Constanţa), iar vina îi aparţine în exclusivitate directorului RAJDP Constanţa, Adrian George Gâmbuţeanu, acesta primind de altfel mandat de arestare preventivă.
„Actele la care se face referire în actul de sesizare a instanţei şi reţinute în sarcina inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel cu privire la activitatea inculpatului Gâmbuţeanu Adrian George pot avea natura unor acte de complicitate morală, ceea ce presupune că decizia de a nu se supune organelor de control aparţine în exclusivitate inculpatului cercetat în calitate de autor, sprijinul moral reţinut în sarcina inculpatului Constantinescu fiind conferit ulterior, pe parcursul activităţii infracţionale, respectiv după depunerea solicitărilor din partea Curţii de Conturi (…) Nu există la dosar niciun mijloc de probă care să demonstreze obligaţia inculpatului Gâmbuţeanu Adrian de a solicita acordul coinculpatului Constantinescu atunci când i s-a solicitat să pună la dispoziţie documentele necesare controlului financiar. Or, în aceste condiţii, poziţia pe care ar fi adoptat-o inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel, în virtutea prerogativelor legale de care dispunea în calitate de preşedinte al CJ Constanţa, nu putea avea decât un caracter cel mult consultativ pentru inculpatul aflat la conducerea RAJDP Constanţa, obligaţia de prezentare a documentelor şi de sprijinire e echipei de control financiar revenind în exclusivitate inculpatului Gâmbuţeanu Adrian George”, se mai arată în motivare.
În ceea ce priveşte refuzul lui Nicuşor Constantinescu de a pune în aplicare mai multe decizii definitive ale instanţelor cu privire emiterea sau prelungirea unor certificate de urbanism, deşi a fost sancţionat cu plata unei penalităţi în cuantum de 20% din salariul minim pe economie, pe fiecare zi de întârziere, în cazul neconformării, judecătorul de la Tribunalul Bucureşti a luat în considerare declaraţia preşedintelui CJ Constanţa dată la tribunal, unde a spus că nu a mai prelungit certificatele de urbanism, deoarece existau numeroase litigii şi probleme de ordin cadastral ce ar fi apărut din cauza activităţii unui fost director al OCPI Constanţa.
În sarcina lui Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, s-au reţinut trei infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice şi 21 de infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
În schimb, instanţa a hotărât emiterea unui mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele directorului Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa, Adrian Gâmbuţeanu.
Potrivit DNA, în perioada 2011 – 2013, Nicuşor Constantinescu a refuzat în mod repetat să pună la dispoziţia auditorilor Curţii de Conturi documentele şi informaţiile solicitate, împiedicând astfel efectuarea a trei controale incluse în programul de activitate al acestei instituţii.
Controlul care urma să se desfăşoare în cursul anului 2012 a fost împiedicat cu motivaţia că nu există acordul preşedintelui CJ Constanţa, refuz menţinut cu prilejul solicitărilor repetate formulate de auditorii publici ai Curţii de Conturi.
Controlul programat în cursul anului 2013 nu s-a putut efectua datorită dispoziţiilor exprese ale preşedintelui CJ Constanţa, prin rezoluţii aplicate pe referatele întocmite de RAJDP Constanţa, fără a invoca vreun argument care să justifice această poziţie.
De asemenea, în perioada 2007-2014, preşedintele CJ Constanţa nu a respectat dispoziţiile legale care îl obligau să procedeze la emiterea, respectiv la prelungirea a 12 certificate de urbanism şi a autorizaţiilor de construire a unor centrale şi generatoare eoliene, solicitate de două societăţi comerciale, prin aceste acţiuni producând un prejudiciu de aproximativ 30.000.000 euro.