Eugen Popescu, directorul Centrului Român pentru Studii şi Strategii, a atras atenţia că se remarcă o creştere a numărului cetăţenilor moldoveni care văd posibilă reunirea Republicii Moldova cu România, faţă de datele colectate în urma unui alt studiu efectuat în anul 2012.
„Mai mult de jumătate dintre participanţii la acest studiu au exprimat o atitudine pro-unire cu România, în timp ce atitudinea contra uniune este exprimată de un procent mai mic”, a spus Popescu, potrivit Agerpres.
La întrebarea „Credeţi că reunirea Republicii Moldova cu România s-ar putea realiza sau nu?”, 15% dintre respondenţi au răspuns „nu ştiu/nu răspund”, fapt care l-a determinat pe directorul CRSS să afirme că există încă o teamă în rândul cetăţenilor moldoveni de a-şi exprima opinia legat de subiectul unirii cu România.
Potrivit datelor preliminare ale sondajului de opinie realizat în perioada 1-15 februarie, doar 10% dintre respondenţi au declarat că vorbesc mai degrabă limba rusă, iar 26% limba moldovenească. Un singur procent dintre cei chestionaţi a răspuns la întrebarea „Care este limba pe care o vorbiţi cel mai des?” cu o altă limbă decât cele trei amintite anterior.
Potrivit directorului CRSS, Eugen Popescu, „identitatea lingvistică dintre cele două maluri ale Prutului constituie proba de necontestat a apartenenţei Republicii Moldova la spaţiul culturii şi civilizaţiei româneşti”.
În ce priveşte termenii „limba română” şi „limba moldovenească”, 63% au răspuns că cele două sintagme definesc aceeaşi limbă, în timp ce 31% consideră că definesc două limbi distincte, iar 7% au evitat să răspundă la întrebare.