Societatea Internaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă (SIMCR) promovează colaborarea transdisciplinară în vederea implementării în România a conceptului de medicină regenerativă, binecunoscută la nivel internaţional. Acesta se bazează pe cultivarea potenţialului regenerator al organismului uman, prin tehnici de ultimă oră, precum: autotransplant de celule stem derivate din ţesut adipos, valorificarea factorilor de creştere endogeni, etc.
„În urmă cu 10 ani am introdus terapia celulară, şi anume folosirea propriilor celule pentru a înlocui un ţesut sau un organ. Celula stem are trei caracteristici principale: capacitatea de a se divide, sunt celule nespecializate şi pot da naştere la celule diferenţiate. De ce facem această societate? Pentru că există cercetări în domeniul medicinei regenerative de 15 ani. În ultimii 15 ani s-au obţinut numerose rezultate. Aceste rezultate au deja efect. În ţara noastră există cercetare clinică în medicina regenerativă şi există rezultate. Boala nu aşteaptă şi cercetărorii sunt nerăbdători să obţină rezultate”, a declarat acad. Maya Simionescu, preşedinte Consiliul ştiinţific SIMCR.
Citeşte şi Cercetătorii au creat un creier în miniatură cu ajutorul celulelor stem
„Această medicină regenerativă este un nou tip de medicină. În afară de medicamente şi bisturiu se naşte un nou tip de medicină, medicina regenerativă care studiază potenţialul propriu de regenerare al organismului pe baza celulelor multipotente atât din ţesutul adipos, cât şi din cordonul ombilical sau din măduva osoasă”, a precizat prof. asoc. dr. Dana Jianu, co-preşedinte SIMCR.
Potrivit specialiştilor în domeniu, orice celulă capabilă să se autoregenereze în mod infinit, fără să se transforme într-o celulă canceroasă poate fi numită celulă stem. Unii adaugă şi pluripotenţa şi capacitatea de a produce diferite tipuri de celule acestei definiţii.
„Celulele stem sunt nişte celule absolut deosebite. Se ştie mai demult de ele şi se presupunea că se găsesc mai ales în măduva osoasă de unde se recoltau pentru a înlocui măduva după anumite terapii în care ea era distrusă. Dar s-a descoperit că aceste celule stem există în multe alte locuri, în sânge, în ţesutul adipos şi nu numai. Aceste celule stem au nişte capacităţi deosebite, şi anume se pot divide, multiplica, teoretic, la infinit. O fiică a acestei celule rămâne identică, iar cealaltă se poate specializa pentru orice fel de ţesut. Poate să înlocuiască orice fel de ţesut. Activarea acestui mecanism însă nu este cunoscut. Sunt nişte factori de creştere care ajută la acest lucru, şi de aici legătura cu oncologia. Şi celulele maligne au nişte caracteristici deosebite. Şi ea se multiplică la nesfârşit, numai că ea se multiplică anarhic, nu mai respectă nicio regulă. Ea se multiplică atât de repede şi de haotic, încât dă naştere la nişte malformaţii genetice continue. Celule suşă le putem folosi pentru a înlocui ţesuturi bolnave, pentru bolile degenerative, pentru traumatisme, pentru chirurgie estetică, inclusiv cultivarea diferitelor tipuri de celule cu factor de creşetere în afara organismului, pentru a da naştere ţesuturilor care sunt apoi implantate organismului de unde au fost luate celule şi chiar organe care pot fi implantate„, a explicat prof. dr. Alexandru Blidaru, vicepreşedinte SIMCR.
Citeşte şi Costurile cu stocare celulelor stem devin deductibile în SUA
„În momentul de faţă mergem spre o medicină care este aplicată pacientului, pentru că se ştie încă din Antichitate că nu există boală, ci există bolnav, şi această medicină regenerativă tocmai ia în calcul acest concept. În România, noi avem în calcul o serie de patologii, cum este cea a HIV-ului, unde, de exemplu, ţesutul grăsos se mobilizează şi se plasează dintr-o parte în alta, afectând în special organele interne. Medicina regenerativă îşi propune să stabilizeze ţesutul adipos, în aşa fel încât aceste efecte secundare, care pe de o parte sunt date de medicamente şi pe de altă parte de boală, să nu mai apară. Din momentul în care ne naştem, începem să îmbătrânim. Eu cred în tinereţe fără bătrâneţe. În acest secol am început să pipăim medicina în adevăratul sens al cuvântului. Acum începem să pricepem ce se întâmplă în organismul uman, cum se întâmplă acest lucru şi cum putem să intervenim pentru a soluţiona o parte din problemă”, a menţionat prof. dr. Adrian Streinu Cercel, co-preşedinte SIMCR.
SIMCR reprezintă un forum ştiinţific naţional şi internaţional, format din specialişti din diferite domenii, având ca principal scop cooperarea interdisciplinară în vederea susţinerii şi dezvoltării unor direcţii de cercetare, la nivel intern şi internaţional.
Preşedintele Consiliului Ştiinţific este acad. Maya Simionescu, vicepreşedinţi – acad. Ioanel Sinescu, prof. dr. Virgil Păunescu, prof. dr. Irinel Popescu, prof. dr. Garbriel Predoi. Co-preşedinţii societăţii sunt prof. dr. Adrian Streinu Cercel, prof. dr. Dana Jianu, prof. dr. Alexandru Blidaru.
Citeşte şi Celulele stem, folosite în primul studiu clinic pentru copiii suferinzi de paralizie cerebrală