‘Aproape invariabil 0,5% din PIB sunt irosite ‘tradiţional’ în anii electorali, iar anul 2014 va fi un an cu două rânduri de alegeri. Un alt tip de cheltuială electorală se referă la supra-alocări nejustificate de resurse în plan regional şi creşterea nejustificată de cheltuieli salariale la nivelul administraţiei centrale (vezi scandalul ASF, deşi nu este singura instituţie în această situaţie)’, se arată în raport.
Potrivit acestuia, principala zonă în care cheltuielile nu au fost ţinute în frâu cum ar fi trebuit, într-un an electoral, au fost bugetele locale – motiv pentru care arieratele ar trebui monitorizate cu atenţie, din lună în lună, şi analizate la nivelul Ministerului de Finanţe şi al Guvernului înaintea alegerilor.
‘Orice mişcare în sens invers, care majorează sumele cheltuite local (de exemplu, alocând discreţionar bani din fondul aflat la dispoziţia prim-ministrului pentru situaţii de urgenţă sau din bugetul Ministerului Dezvoltării), nu face decât să încurajeze derapaje şi dezechilibre bugetare. Este, de asemenea, de menţionat că alocările prin ordinul ministrului Dezvoltării, şi nu prin Hotărâre de Guvern, sunt fără precedent şi sunt contrare principiilor bunei guvernări’, se mai afirmă în raport.