Preşedintele CJ Mehedinţi, Adrian Duicu, rămâne în arest preventiv

În arest rămân şi ceilalţi doi inculpaţi din acest dosar, şeful IPJ Mehedinţi, Ştefan Constantin Ponea, şi Constantin Popescu, preşedintele PSD Orşova.

Instanţa supremă le-a respins celor trei contestaţiile depuse împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti prin care au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile.

Procurorii susţin că Adrian Duicu i-a promis lui Ştefan Ponea că îşi va folosi influenţa asupra mai multor funcţionari publici (membri ai Guvernului, funcţionari publici din conducerea MAI, şeful IGPR) ca să îl menţină temporar pe acesta în funcţia de şef al IPJ Mehedinţi, iar la o dată ulterioară să îl numească într-o funcţie de conducere la Inspectoratul General al Poliţiei Române, şi anume director adjunct al Direcţiei de Ordine Publică, precum şi să o numească pe soţia lui Ponea într-o funcţie de conducere la DNA.

De asemenea, Duicu a promis că îşi va exercita influenţa asupra membrilor Consiliului Local al municipiului Orşova, pentru a-i determina să aprobe scoaterea din domeniul public şi concesionarea către o altă persoană din familia lui Ponea, la un preţ „convenabil”, a două suprafeţe de teren (în suprafaţă totală de aproximativ 200 de metri pătraţi, terenuri situate în centrul municipiului Orşova şi reprezentând acostamentul unei străzi).

Alte articole

Declaraţii uluitoare făcute de Vlad Pascu în faţa instanţei. Autorul accidentului de la 2 Mai l-a enervat pe judecător!

Sentinţă de ultimă oră în procesul lui Vlad Pascu. Ce se întâmplă cu tânărul care a condus drogat şi a ucis două persoane în localitatea 2 Mai

DNA menţionează că Adrian Duicu i-a pretins şefului IPJ Mehedinţi să îl ajute să obţină o hotărâre care să îi fie favorabilă, într-un dosar în care era acuzat de incompatibilitate de către Agenţia Naţională de Integritate.

De asemenea, Duicu i-a solicitat directorului unui post de televiziune locală (controlat în fapt de şeful CJ) să determine alte persoane să-i ofere unei asistente de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Mehedinţi o sumă de bani, în schimbul eliberării unei adeverinţe medicale şi, totodată, să filmeze cu o cameră ascunsă momentul în care asistenta ar fi primit această sumă de bani.

DNA susţine că persoanele instigate au încercat să îi dea asistentei suma de bani în vederea eliberării unei adeverinţe medicale, însă aceasta a refuzat să primească banii.

În perioada mai-septembrie 2013, Adrian Duicu şi alţi doi funcţionari au permis unor persoane neautorizate (reprezentanţii unui furnizor de echipamente medicale şi ai unei societăţii de leasing) accesul la informaţii care, la acel moment, nu erau destinate publicităţii.

„Informaţiile reprezentau intenţia reprezentanţilor CJ Mehedinţi şi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin de a demara o procedură de achiziţie publică, precum şi datele tehnice şi financiare preconizate pentru această achiziţie publică, iar accesul la ele a fost permis cu scopul de a obţine, pentru cei doi agenţi economici menţionaţi, un folos necuvenit. Folosul urmărit a constat în împiedicarea altor agenţi economici să participe la licitaţia publică ce avea să fie organizată şi, implicit, în încheierea, de către cei doi agenţi economici ‘beneficiari ai informaţiilor’, a contractelor în condiţii financiare avantajoase pentru aceştia şi, corelativ, dezavantajoase tehnic şi financiar pentru autoritatea publică contractantă (Spitalului Judeţean) şi pentru CJ Mehedinţi (autoritatea publică locală care urma să asigure finanţarea)”, mai declară DNA.

Procurorii au reţinut că „oferta” stabilită pe baza informaţiilor prevedea livrarea echipamentelor medicale de către unul dintre agenţii economici în schimbul sumei (stabilite unilateral de acest operator economic) de aproximativ 2.700.000 de euro şi finanţarea acestei achiziţii publice printr-un contract de leasing, calitatea de finanţator urmând să o aibă cel de-al doilea agent economic. Tot în mod unilateral, agenţii economici „beneficiari” au stabilit durata contractului de leasing (7 ani) şi preţul ce avea să fie încasat de societatea de leasing pentru această finanţare (anume de aproximativ 1.400.000 de euro).

Pe baza acestei „oferte” transmise de cei doi operatori economici şi răspunzând „cerinţelor” acestora, reprezentanţii spitalului au întocmit documentaţia de atribuire, care a fost transmisă Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice şi apoi publicată în SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice).

„Întrucât au realizat faptul că documentaţia de atribuire publicată fusese ‘greşită’, în sensul că nu permitea şi achiziţionarea de servicii financiare (anume încheierea contractului de leasing), documentaţia de atribuire a fost modificată şi publicată din nou în SEAP. Date fiind condiţiile tehnice şi financiare stipulate în această documentaţie de atribuire (condiţii stabilite în fapt de reprezentanţii celor doi agenţi economici, şi nu de Spitalul Judeţean, instituţia publică beneficiară, ori de Consiliul Judeţean, autoritatea finanţatoare), singura ofertă a fost cea făcută de aceşti doi agenţi economici, ofertă care a şi fost declarată câştigătoare”, au constatat procurorii.

În ianuarie 2014, Adrian Duicu a determinat două persoane din subordine să îi pună la dispoziţie unui protejat al său subiectele pentru un concurs pentru ocuparea unei funcţii de şef serviciu la CJ Mehedinţi, care ulterior a câştigat, în condiţiile în care se înscriseseră şi alte persoane.

În decembrie 2013, el şi-a folosit autoritatea şi influenţa în scopul de a obţine foloase necuvenite pentru două firme care operează, fiecare dintre ele, câte un post local de televiziune (societăţi controlate în fapt de Duicu).

„Folosul necuvenit obţinut de cele două societăţi a constat în sumele de bani (aproximativ 60.000 lei) obţinute ca urmare a faptului că Duicu a impus, prin intermediari, tuturor primarilor şi tuturor funcţionarilor publici cu funcţii de conducere de pe raza judeţului Mehedinţi să plătească contravaloarea unor ‘urări’ care aveau să fie difuzate (sub forma unor anunţuri scrise pe ‘burtiera’ ecranului) la cele două posturi de televiziune. Concret, fiecare persoană căreia i s-a impus plata unor astfel de ‘urări’ a trebuit să plătească suma de 600 lei”, mai spune DNA.