Tot mai multe gaze cu efect de seră provin din agricultură

Emisiile de gaze provenite din agricultură şi din creşterea animalelor au crescut cu 14% între 2001 şi 2011, reflectând ‘în general mărirea producţiilor agricole în ţările în curs de dezvoltare’, iar emisiile globale din agricultură, păduri şi activităţi piscicole ar putea ‘continua să crească cu 30% până în 2050, dacă nu se intensifică eforturile pentru reducerea lor’, subliniază Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Agenţia cu sediul la Roma precizează că ‘este prima oară’ că face un astfel de bilanţ.

Potrivit estimărilor precedente, agricultura emitea 10-12% din gazele cu efect de seră (GES), fără a lua în considerare emisiile din tăierile de păduri.

În 2011, emisiile provenite din agricultură şi creşterea animalelor erau estimate la 5,3 miliarde de tone echivalent CO2, faţă de 4,7 miliarde de tone în 2001. În aceeaşi perioadă, emisiile nete de GES datorate ‘schimbării destinaţiei terenurilor şi tăierii pădurilor’, de ordinul a 4 miliarde de tone, au scăzut cu 10%, potrivit FAO.

Metanul provenit din eructaţiile şi flatulenţele rumegătoarelor reprezintă aproape 40% din GES emise în agricultură. Emisiile azotate datorate îngrăşămintelor reprezintă mai puţin – 14% în 2011 -, dar este sursa care ‘creşte cel mai repede’ în sectorul agricol (+37% din 2001).

Alte articole

În plină criză Covid, oamenii de ştiinţă susţin că au găsit rezolvarea pentru una dintre „marile probleme” ale omenirii. Au învăţat vacile să meargă la toaletă

Între alte surse, metanul provenit din cultura orezului reprezintă 10%, iar gazele de la focurile de savană, 5%.

Din punct de vedere geografic, Asia este regiunea care emite cea mai mare cantitate de GES de origine agricolă (45% în 2011), urmată de cele două Americi (25%), Africa (15%), Europa (11%) şi Oceania (4%).

Emisiile legate de consumul de energie au crescut cu 75% din 1990, arată FAO.

‘Noile date ale FAO sunt deocamdată cea mai completă sursă de informaţii despre rolul agriculturii în încălzirea climatică’, spune Francesco Tubiello de la divizia climă, energie şi regimuri funciare a FAO, care consideră că raportul va ajuta la stabilirea eforturilor ce trebuie întreprinse.