Decizia CAB nu este definitivă şi poate fi contestată.
Săptămâna trecută, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv ca Adrian Duicu să fie cercetat în continuare în stare de arest preventiv, într-un dosar în care este urmărit penal de procurorii DNA pentru şapte infracţiuni, printre care trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi instigare la dare de mită.
Instanţa a luat aceeaşi decizie şi în cazul celorlalţi doi inculpaţi din acest dosar, şeful IPJ Mehedinţi, Ştefan Constantin Ponea, şi Constantin Popescu, preşedintele PSD Orşova.
Instanţa supremă le-a respins celor trei contestaţiile depuse împotriva deciziei CAB prin care au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile.
Procurorii susţin că Adrian Duicu i-a promis lui Ştefan Ponea că îşi va folosi influenţa asupra mai multor funcţionari publici (membri ai Guvernului, funcţionari publici din conducerea MAI, şeful IGPR) ca să îl menţină temporar pe acesta în funcţia de şef al IPJ Mehedinţi, iar la o dată ulterioară să îl numească într-o funcţie de conducere la Inspectoratul General al Poliţiei Române, şi anume director adjunct al Direcţiei de Ordine Publică, precum şi să o numească pe soţia lui Ponea într-o funcţie de conducere la DNA.
De asemenea, Duicu a promis că îşi va exercita influenţa asupra membrilor Consiliului Local al municipiului Orşova, pentru a-i determina să aprobe scoaterea din domeniul public şi concesionarea către o altă persoană din familia lui Ponea, la un preţ „convenabil”, a două suprafeţe de teren (în suprafaţă totală de aproximativ 200 de metri pătraţi, terenuri situate în centrul municipiului Orşova şi reprezentând acostamentul unei străzi).
DNA menţionează că Adrian Duicu i-a pretins şefului IPJ Mehedinţi să îl ajute să obţină o hotărâre care să îi fie favorabilă, într-un dosar în care era acuzat de incompatibilitate de către Agenţia Naţională de Integritate.
De asemenea, Duicu i-a solicitat directorului unui post de televiziune locală (controlat în fapt de şeful CJ) să determine alte persoane să-i ofere unei asistente de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Mehedinţi o sumă de bani, în schimbul eliberării unei adeverinţe medicale şi, totodată, să filmeze cu o cameră ascunsă momentul în care asistenta ar fi primit această sumă de bani.
În perioada mai-septembrie 2013, Adrian Duicu şi alţi doi funcţionari au permis unor persoane neautorizate (reprezentanţii unui furnizor de echipamente medicale şi ai unei societăţii de leasing) accesul la informaţii care, la acel moment, nu erau destinate publicităţii şi vizau o procedură de achiziţie publică.
Procurorii au reţinut că „oferta” stabilită pe baza informaţiilor prevedea livrarea echipamentelor medicale de către unul dintre agenţii economici în schimbul sumei (stabilite unilateral de acest operator economic) de aproximativ 2.700.000 de euro şi finanţarea acestei achiziţii publice printr-un contract de leasing, calitatea de finanţator urmând să o aibă cel de-al doilea agent economic. Tot în mod unilateral, agenţii economici „beneficiari” au stabilit durata contractului de leasing (7 ani) şi preţul ce avea să fie încasat de societatea de leasing pentru această finanţare (anume de aproximativ 1.400.000 de euro).
Pe baza acestei „oferte” transmise de cei doi operatori economici şi răspunzând „cerinţelor” acestora, reprezentanţii spitalului au întocmit documentaţia de atribuire, care a fost transmisă Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice şi apoi publicată în SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice).