Populaţia stabilă a României a scăzut cu 2.638.038 locuitori faţă anul 2002 (recensământul de atunci a raportat 21,6 milioane de oameni), şi cu 3.767.099 faţă de anul 1992 (când populaţia stabilă era de 22,8 milioane).
Din totalul de 19.043.000 persoane, cât este populaţia stabilă a României, 8,8% se regăsesc în Municipiul Bucureşti – 1.678.000 persoane.
Populaţia pe judeţe
Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735.900 locuitori), Iaşi (cu 723.600), Cluj (cu 659.400), Timiş (cu 649.800), Constanţa (cu 630.700), Dolj (cu 618.300), Suceava (cu 614.000).
Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201.500), Covasna (206.300), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caraş-Severin (274.300) şi Bistriţa-Năsăud (277.900).
Numărul de gospodării este de 7,1 milioane, iar numărul de locuinţe se ridică la 8,5 milioane.
În acest moment, statul lucrează statistic pe o populaţie de 21,3 milioane de români, cifră neajustată cu soldul migraţiei externe.
Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile, 16,87 mil. persoane (88,6%) s-au declarat români. Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1,24 mil. persoane, reprezentând 6,5% din populaţia stabilă a ţării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619.00 persoane (3,2%). Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51.700 persoane), germani (36.900 ), turci (28.200), ruşi – lipoveni (23.900) şi tătari (20.500 persoane).
Numărul maghiarilor din România a scăzut cu 194.061 faţă de 2002 (de la 1,43 milioane), în timp ce cel al romilor a crescut cu 83.867 (de la 535 de mii), în acelaşi interval. Populaţia de etnie română a scăzut cu 2.529.781 de persoane din 2002 (de la 19,4 milioane).
Înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate.
Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%). Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).
În Municipiul Bucureşti sunt cu 248.349 mai puţine persoane decât în 2002. Pe etnii, faţă de anul 2002, sunt cu 247.568 mai puţini români, cu 5.928 mai puţini romi şi cu 2.371 mai puţini maghiari.
Datele referitoare la populaţia stabilă nu iau în calcul cetăţenii cu domiciliul în România plecaţi în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. Potrivit datelor preliminare, în această situaţie se află 910.264 de persoane.
Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa 1 million de persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia necontactată). Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%) etc.
Unde locuiesc cei mai mulţi nemţi: Timiş, Satu-Mare, Sibiu
În judeţul Timiş locuiesc cei mai mulţi germani din România, adică 8.497. Urmează Satu-Mare, cu 4.986 de nemţi, şi Sibiu cu 4.117 de germani. Judeţul Braşov urmează în top, cu 3.313 nemţi şi Caraş-Severin, cu 3.070 de nemţi. În judeţul Arad, 2.956 de persoane s-au declarat de etnie germană, iar în Mureş – 1.471.
În Maramureş locuiesc 1.243 de nemţi, în timp ce în Capitală sunt 1.110 germani, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populaţiei din 2011. Hunedoara urmează în clasament, cu 991 de nemţi. Cifrele antemenţionate se referă la populaţia stabilă de etnie germană care locuieşte în România.