Un acord pentru Grecia ar include noi împrumuturi externe, pierderile voluntare asumate de creditorii privaţi şi reforme pe care statul elen trebuie să le adopte.
Avizarea celui de-al doilea pachet de ajutor financiar extern ar încheia luni de incertitudini privind pierderile pe care trebuie să le accepte sectorul privat şi sustenabilitatea datoriei statului elen, în prezent de 160% din PIB. Criza declanaşată în zona euro de Grecia a crescut costurile de împrumut pentru multe alte state din uniunea monetară.
Oficiali de rang înalt din zona euro urmează să se întâlnească luni între 8:00 şi 14:00 GMT la Bruxelles, pentru a pregăti acordul de aprobare a ajutorului financiar pentru Grecia. Propunerea va fi transmisă pentru aprobare miniştrilor de Finanţe la o reuniune extraordinară organizată luni la 16:00 GMT.
„Suntem foarte avansaţi în negocieri şi ar trebui să le finalizăm în zilele următoare. Negociem al doilea program (financiar, n.r.) pentru Grecia. Mingea este acum în terenul Greciei, să accepte să-şi facă treaba în privinţa reformelor care trebuie luate”, a spus comisarul european pentru Afaceri Monetare, Olli Rehn.
Liderii europeni au convenit în octombrie să împrumute Greciei încă 130 de miliarde de euro, dar programul este condiţionat de o restructurare a datoriilor statului elen către investitorii privaţi, care ar trebui să accepte pierderi de 50% asupra valorii nominale a datoriei. Negocierile asupra termenilor reducerii datoriilor au avansat lent din octombrie, iar directorul general al Deutsche Bank a declarat că investitorii privaţi sunt acum pregătiţi să piardă 70% din valoarea obligaţiunilor elene pe care le deţin.
Liderii europeni au cerut la summit-ul de la începutul acesteui săptămâni un acord rapid pentru al doilea pachet financiar pentru Grecia, astfel încât să fie asigurată finanţarea până în 2014. Actualul pachet de împrumuturi, în valoare de 110 miliarde de euro, se încheie anul acesta.
Oficialii europeni au subliniat că reducerea datoriilor către creditorii privaţi este doar o parte a noului pachet financiar.
Atenţia se mută astfel pe reformele suplimentare pe care trebuie să le implementeze Atena pentru a primi noul ajutor şi pe contribuţia guvernelor din zona euro şi instituţiilor financiare la efortul de a aduce datoria statului elen la 120% din PIB până în 2020.
„Sunt toate legate. Acordul de reducere a datoriilor nu poate fi convenit fără restul pachetului, întrucât trebuie fianţat din fondurile celui de-al doilea program de împrumuturi”, a spus un oficial european.
Al doilea pachet de împrumuturi, de 130 de miliarde de euro, alocă 30 de miliarde de euro pentru procesul de preschimbare de obligaţiuni care însoţeşte reducerea datoriilor statului.
Miniştrii de Finanţe din zona euro au afirmat în ianaurie că toate partidele din Grecia vor fi nevoite să semneze o scrisoare prin care să se angajeze că vor respecta angajamentele Greciei din al doilea pachet financiar, pentru a evita folosirea reformelor în campania pentru alegerile programate în aprilie.
Creditorii externi ai ţării au cerut reduceri suplimentare de cheltuieli echivalente cu un punct procentual din PIB, sau circa două miliarde de euro, inclusiv diminuarea fondurilor alocate pentru sănătate şi apărare.
FMI a contribuit cu 30 de miliarde de euro la primul pachet financiar pentru Grecia, de 110 miliarde de euro, iar liderii europeni se aşteaptă la un nou angajament similar, chiar dacă instituţia internaţională nu a anunţat, încă, nimic oficial.