Viaţa Mariei Tănase, subiectul unui nou film: Artista a fost spion pentru americani VIDEO

Acasă la Maria Tănase. Iulie, zăpuşeală, pe seară. Aşa începe scenariul scris de Maria Tănase. Cântăreaţa nu precizează însă anul în care a pus pe hârtie aceste gânduri. În cele 83 de pagini, Maria Tănase povesteşte în mare parte cum a fost viaţa de artist.

„Nu poţi să povesteşti cronologic vorbind cam tot ce se întâmplă în jurul ei, pentru că mare parte din viaţa ei s-a desfăşurat în nişte vagoane de tren, în nişte turnee cu Fărămiţă Lambru făcând mâncare, stând pe câmp, seara cântând, venind împreună, bând, dormind, adică având o existenţă absolut tumultoasă şi un om care era ca un melc ce-şi purta casa, doar pe scenă era ea, în rest îi era foarte greu să trăiască”, a declarat Ioan Cărmăzan.

Artista a scris puţin şi despre cel care a fost considerat iubirea vieţii ei, sculptorul Constantin Brâncuşi. În scenariu apare şi momentul în care Maria Tănase află de pe coperta unei reviste că a murit Brâncuşi, moment în care tresare şi simte că visează.

Ea mărturiseşte că Brâncuşi i-a spus că din fiecare cântec românesc ar fi în stare să facă tot atâtea păsări măiestre.

Alte articole

Zi istorică pentru patrimoniul românesc. Tezaurul lăsat de Constantin Brâncuși intră în patrimoniul UNESCO

„Cocheta” de la „Schimb de mame” a ajuns pe patul de spital. Maria Tănase care a rămas în istoria televiziunii a fost operată de urgență

„Este o poveste senzaţională cu pianul în Dunăre. Venise comunismul, dădeau spectacole, au legat pianul şi a căzut în Dunăre cu toate rochiile, ei, a luat o maşină, s-a dus la sală, a împrumutat o rochie şi a început să cânte. În acest timp au intrat ăia cu pianul din care curgeau şiroaie, iar la sfârşit a căzut şi tavanul din cauza ploii. La plecare ea a dat toţi banii directorului să repare sala, iar Fărămiţă Lambru a întrebat: coană mare, şi noi ce facem? – noi suntem artişti, noi nu mâncăm. Şi au plecat”, mai povesteşte Cărmăzan.

Viaţa din afara scenei nu i-a adus tot atâtea bucurii ca muzica.

„Există un fel de tristeţe dincolo de tot. Tristeţea omului care e conştient că în clipa în care intră pe scenă se dăruieşte total şi când iese trebuie să aştepte următoarea scenă şi în aşteptarea aia traversează viaţa şi viaţa nu e întotdeauna cea mai plăcută poveste”, mai spune regizorul.

Nici măcar boala nu a făcut-o să renunţe la muzică.

„Era într-o goană goană permanentă, prin sate, i s-a făcut rău pe o scenă, i s-a mai făcut rău pe o scenă, până la urmă s-a dus la sppital şi a aflat că are cancer şi a continuat. Probabil cu sentimentul că ar trebui să moară pe scenă„, a mai povestit Ioan Cărmăzan.

Filmul care va fi regizat de Ioan Cărmăzan a primit o primă finanţare de la Ministerul Culturii. Distribuţia nu a fost stabilită, însă regizorul spune că unul dintre actori va fi Mircea Rusu, iar Goran Bregovic ar putea colabora pentru a repune în valoare muzica Mariei Tănase.

Pe lângă activitatea artistică, pasărea măiastră a muzicii româneşti a colaborat cu englezii şi americani, împotriva regimului care se înstaura în România după al Doilea Război Mondial.

Maria Tănase a dus mereu o viaţă dublă. Acoperită de cariera artistică era şi activitatea de om de legătură, mai apoi spion pentru americani şi englezi. Legionarii au fost primii care au avut-o în vizor pe Maria Tănase, chiar înainte de anii 40, atunci când a fost interzisă şi i s-au ars toate discurile. În deplasările externe, Tănase a cunoscut mulţi oameni influenţi cu care a păstrat legătura. După 1944, atunci când trupele sovietice au ocupat România, ea a dezvoltat o reţea de spioni.

Toate acestea, pentru că americanii au observat că sovieticii au venit în Romania cu mai multe trupe decât conveniseră iniţial.

Maria Tănase a fost urmărită permanent de Securitate. Însă avea un protector sus pus , iar talentul a scăpat-o de ce era mai rău. Ea s-a răzvrătit de multe ori împotriva regimului comunist.

Comuniştii i-au permis să părăsească ţara în 1962. Maria Tănase însă a refuzat, deja se îmbolnăvise. Un an mai târziu avea să moară.