Este cunoscut faptul că gheţarii distrug vegetaţia, solul şi chiar stratul superior al rocii de bază, subliniază aceşti cercetători în studiul lor. Aceştia au fost foarte surprinşi să constate că un peisaj s-a păstrat intact în gheaţă atât de mult timp, scrie Agerpres.
Solul oferă un indiciu puternic că uriaşa calotă glaciară din Groenlanda a persistat mult mai mult decât s-a crezut anterior şi a rezistat mai multor perioade de încălzire în trecut, a afirmat Paul Bierman, geolog la Universitatea din Vermont şi principal autor al acestui studiu.
Groenlanda prezintă un mare interes pentru oamenii de ştiinţă şi lideri deoarece stabilitatea giganticei calote de gheaţă va avea un impact major asupra gradului de creştere a nivelului oceanelor ca urmare a procesului de încălzire a planetei.
„Solul vechi de sub calota glaciară a Groenlandei ajută la elucidarea unui important mister cu privire la schimbările climatice: cum se topesc şi se refac marile straturi de gheaţă în funcţie de schimbările de temperatură”, a afirmat Dylan Rood, profesor la Universitatea din Glasgow şi coautor al acestei lucrări.
„Este probabil ca Groenlanda să nu se fi topit niciodată de la formarea sa. Acesta a permis ca sub gheaţă să se păstreze un peisaj de tundră de-a lungul a milioane de ani de încălzire şi răcire a planetei „, adaugă Paul Bierman.
Oamenii de ştiinţă au analizat 17 probe de gheaţă din ultimii 12 metri ai unei sonde de 3.000 de metri. Ei au extras din sedimente o formă rară de beriliu, un izotop de beriliu numit beriliu-10 format de razele cosmice care persistă în roci şi sol. Autorii au stabilit că solul este stabil şi a fost expus aerului între 200.000 de ani şi un milion de ani, înainte de a fi acoperit de gheaţă.
Cercetătorii au măsurat azotul şi carbonul care ar fi putut rămâne în gheaţă de la plante. În urma cercetărilor, ei au ajuns la concluzia că Groenlanda a fost cu adevărat verde înainte de a fi acoperită cu gheaţă, în urmă cu milioane de ani şi peisajul era asemănător cu cel din tundra din Alaska.