ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014, ameninţate de un val eurosceptic

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Toate sondajele prezintă acelaşi rezultat. În seara zilei de 25 mai, extrema-dreaptă ar urma să obţină o sută de mandate din cele 751 în Parlamentul European. O parte dintre naţionalişti ar trebui să poată forma un grup în jurul Frontului Naţional francez (FN) şi al Partidului Libertăţii olandez (PVV), ambele având şanse să iasă primele în alegeri în ţările lor, ca şi euroscepticii britanici din UKIP.

Dincolo de extrema-dreaptă, cele mai critice formaţiuni vor ieşi învingătoare: partidul eurofob Alternativa pentru Germania (AfD), populiştii lui Beppe Grillo în Italia, dar şi stânga radicală Syriza din Grecia.

Sondajele estimează şi o nouă scădere a ratei de participare la vot, care a atins deja în urmă cu cinci ani un record redus de participare de 43%. În afara faptului că favorizează extremele, absenţa de la vot contribuie la subminarea legitimităţii instituţiilor europene.

Această ‘creştere a populismului’ se explică prin ‘absenţa unui răspuns politic satisfăcător’ la globalizare, după ani de criză, austeritate şi şomaj în masă, a estimat Jean-Dominique Giuliani, preşedintele Fundaţiei Robert Schuman.

Alte articole

PSD, scor istoric la europarlamentare, cel mai mare de la integrarea României in UE: cei mai mulți eurodeputați de la același partid

Diana Şoşoacă cere, nici mai mult, nici mai puţin decât reluarea alegerilor europarlamentare. Către ce instituţii europene a trimis sesizare

‘Este vorba despre un vot de protest, anti-elite şi anti-Europa’, a explicat şi Nathalie Brack de la Centrul pentru Studii Politice de la Universitatea Liberă din Bruxelles.

‘Va fi un curcubeu de eurosceptici de coloraturi diferite în viitorul Parlament’, a afirmat liderul UKIP Nigel Farage. ‘Va fi plin de viaţă, va exista mult zgomot!’, a mai spus el.

Deşi dispun de mai multe moduri de a se exprima, euroscepticii rămân minoritari şi nu vor putea ‘bloca’ construcţia europeană, în pofida declaraţiilor liderei FN, Marine Le Pen.

În faţa lor, pro-europenii, începând cu dreapta şi cu socialiştii, vor fi nevoiţi mai mult ca niciodată să ‘lucreze împreună’ la imaginea marilor coaliţii care s-au înmulţit în ultimii ani în UE, din Germania până în Grecia, trecând prin Italia şi Belgia, a subliniat Stratfor.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Sondajele arată pierderi pentru PPE

Potrivit ultimului sondaj de opinie PollWatch, care compilează zeci de sondaje naţionale, Partidul Popular European, la putere în majoritatea ţărilor, va pierde şaizeci de locuri în Parlamentul European, însă va păstra un uşor avans în faţa socialiştilor, cu 216 de europarlamentari faţă de 205. Liberalii, în scădere în sondaje, rămân pe locul al treilea, cu şaizeci de membri, înaintea stângii radicale, ce va fi urmată de Verzi.

Noii europarlamentari trebuie să se decidă rapid asupra numelui viitorului preşedinte al Comisiei Europene, figură centrală a instituţiilor comunitare.

În dorinţa de a democratiza procesul şi de a influenţa alegerea şefilor de stat şi de guvern, principalele partide europene prezintă câte un candidat.

‘Diferenţa dintre Parlament şi cei care decid cu adevărat este foarte clară pentru cetăţeni’, a afirmat recent preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, ce reflectă opinia multor lideri europeni. Aceştia se vor reuni la Bruxelles pe 27 mai, la două zile după încheierea alegerilor europarlamentare.

Van Rompuy a avertizat de asemenea în legătură cu riscul unei ‘confruntări’ între Consiliu şi Parlament, care trebuie să-l investească pe noul şef al Comisiei, la mijlocul lunii iulie.

Conservatorul Jean-Claude Juncker şi socialistul Martin Schulz sunt favoriţi. Liberalul Guy Verhofstadt, prins în ‘ambuscadă’, apare ca un candidat de compromis şi o personalitate influentă.

Ei sunt de acord cel puţin cu privire la necesitatea de a întoarce pagina celor 10 de ani de Comisie Barroso, acuzată de lipsă de ambiţie şi slăbiciune în faţa statelor, dar şi pentru toate problemele din Europa, începând cu austeritatea. Toţi pledează pentru un executiv european mai social, mai activ şi mai politic.