Autoritatea a anunţat în decembrie că 30 de mari bănci europene trebuie să-şi consolideze capitalul cu un total de 115 miliarde euro pentru a atinge ţinta privind rata de adecvare a capitalului de rang întâi, de 9% din activele ponderate la risc.
Băncile au primit termen până pe 27 ianuarie să depună la EBA proiecte de recapitalizare prin intermediul autorităţilor naţionale de reglementare. Proiectele trebuie să cuprindă modalităţile prin care se vor alinia noilor reglementări şi vor fi discutate săptămâna viitoare de consiliul director al agenţiei europene.
Potrivit unor surse apropiate situaţiei, aproximativ jumătate dintre măsurile prezentate de bănci în aceste proiecte nu au credibilitate.
Două dintre tacticile vizate de bănci au atras cele mai multe critici, respectiv modificarea modului în care o instituţie de credit ponderează activele la risc şi angajarea la vânzări de active care au şanse mici să atragă cumpărători.
Totodată, profiturile estimate de bănci în rapoarte pentru primul semestru al acestui an par exagerate în unele cazuri, în contextul deteriorării perspectivelor economice ale zonei euro, au adăugat sursele citate.
Surse oficiale au declarat în luna ianuarie că se aşteaptă ca băncile Commerzbank (Germania) şi Monte dei Paschi di Siena (Italia), cu deficite de capital stabilite de EBA la 5,3 miliarde euro, respectiv 3,3 miliarde euro, să aibă mari probleme în încercarea de a atinge ţintele stabilite de agenţia europeană fără a apela la sprijinul statului.
Între timp, Commerzbank a anunţat că a atras capital de 3 miliarde euro, iar autoritatea germană de reglementare a sistemului financiar, Bafin, s-a arătat vineri optimistă în privinţa situaţiei băncii.
Singura mare bancă europeană care a optat pentru o emisiune de drepturi de preempţiune pentru a-şi consolida capitalul este grupul italian UniCredit.
Toate celelalte bănci au apelat la vânzări de active, recalcularea activelor ponderate la risc, promisiuni de retenţie a profiturilor şi aşa-numite măsuri de management al obligaţiilor financiare, inclusiv răscumpărarea obligaţiunilor care se tranzacţionează sub valoarea nominală, proces care conduce la un câştig imediat de capital, potrivit surselor citate.
Testele de stres ale EBA şi deficitele de capital identificate de autoritate şi-au atras critici zgomotoase din partea băncilor europene. Unii politicieni, în special din Italia şi Germania, dar şi unele autorităţi naţionale şi-au exprimat de asemenea îndoiala privind rezultatele evaluărilor efectuate de autoritatea europeană şi au avertizat că impunerea unor recapitalizări într-o perioadă atât de dificilă ar putea declanşa o criză a creditelor.
În acest context, Autoritatea Bancară pare tot mai deschisă către compromisuri privind detaliile proceselor de restructurare a capitalului.