Te-a muşcat o căpuşă? Cum se depistează boala Lyme

Muşcăturile de căpuşe sunt, de obicei, nedureroase. În cele mai multe cazuri, oamenii nici nu observă că au fost muşcaţi de o căpuşă. Căpuşele mici, cum ar fi căpuşa de căprioară, care transmite boala Lyme, este atât de mică, încât este aproape nedetectabilă.

Muşcătura de căpuşă poate cauza simptome doar după ce cade insecta. Totuşi, unele persoane pot observa roşeaţă locală, mâncărime, arsură şi rareori durere intensă, locală înainte sau după ce cade căpuşa.

Manifestările bolilor transmise de căpuşe debutează la câteva zile sau săptămâni după muşcătură. De aceea, medicii nu pot suspecta imediat o boală provocată de căpuşe.

După muşcătura unei căpuşe, oamenii pot dezvolta următoarele simptome care pot fi provocate de agenţii patogeni care se transmit în timpul muşcăturii: febra, simptome asemănătoare gripei, amorţeală, erupţii cutanate, slăbiciune, durere şi inflamaţie a articulaţiilor, palpitaţii, scurtarea respiraţiei, greaţă şi vărsături.

CITEŞTE ŞI: Vrei să afli dacă ai fost muşcat de o căpuşă care poate cauza boala Lyme? Fă-ţi un TEST GRATUIT

Cum se manifestă boala Lyme?

În evoluția bolii Lyme au fost descrise trei etape.

Stadiul I

Primul semn al infecției este eritemul migrator. Din păcate, acesta apare în numai 60-80% din cazuri și de aceea absența lui nu înseamnă întotdeauna absența infecției – cu alte cuvinte, există 20-40% șanse ca individul să fie infectat, dar să nu prezinte eritemul, potrivit medicologia.info. Totuși, dacă acesta apare, el este patognomonic și certifică diagnosticul de borrelioză Lyme.

Eritemul migrator apare ca o erupție cutanată roșiatică, centrată de locul de atașare a căpușei. În timp, acesta se extinde centrifug mărindu-și suprafața. În această etapă, infecția poate asocia și un sindrom pseudogripal, manifestat prin: febră, astenie, oboseală, dureri de cap, dureri articulare, dureri musculare, limfadenopatii (ganglioni umflați). Netratat, eritemul migrator dispare în câteva săptămâni.

Stadiul II

În jumătate din cazurile netratate, la câteva zile după apariția eritemului, se pot observa erupții secundare multiple (eritem migrator multiplu). Acestea marchează debutul celei de-a doua etape în evoluția bolii Lyme, care va fi caracterizată și de manifestări extracutanate. Stadiul II se poate instala la distanță de câteva săptămâni sau chiar luni de la momentul mușcăturii de căpușă. Simptomele specifice sunt:

• manifestări musculoscheletale: atralgii, artrite – dureri, tumefieri sau inflamații ale articulațiilor
• neurologice: neuropatii de nervi cranieni -pareza facială, sau de nervi periferici (pareze sau plegii în alte teritorii), radiculopatii, meningită (semne ale iritației meningeale – redoare de ceafă, fotofobie), encefalopatie – stări confuzionale, tulburări de memorie, atenție, somn, personalitate etc.).
• cardiace: tulburări de ritm și de conducere la nivelul inimii, miocardită, pericardită – afectarea cardiacă putându-se manifesta prin stări de amețeală, episoade de sincopă (pierderea conștienței), palpitații, dispnee, dureri în piept.

Stadiul III

Cel de-al treilea stadiu se poate instala la distanță de câteva luni sau ani de la infecția inițială cu bacteria Borrelia burgdorferi transmisă de căpuşe. La nivel cutanat se manifestă prin acrodermatita cronică atrofică care are o localizare acrală, adică afectează extremitățile (fețele dorsale ale mâinilor/picioarelor, coatele, genunchii). Inițial tegumentele apar decolorate și sunt inflamate, eritematoase, pentru ca ulterior acestea să devină atrofice, la atingere semănând cu foile de țigară.

Principalele simptome sunt cele reumatologice și neurologice: encefalopatia subacută, encefalomielita cronică progresivă, neuropatii.

Encefalomielita din borrelioza Lyme este rară, dar extrem de gravă. Simptomele sale se pot intensifica continuu, gradual sau alternând cu momente de ameliorare între atacuri acute. Cele mai frecvente sunt: hemipareza, pierderea auzului, disfuncții ale vezicii urinare, convulsii, afectare cognitivă. De asemenea, poate evolua chiar și cu parapareza spastică sau tetrapareză.

VEZI ŞI: Prima broşură pentru copii cu sfaturi de protecţie anti-căpuşe

Ce facem dacă ne-a mușcat o căpușă?

E foarte important să îndepărtăm căpușa cât mai repede posibil, însă ţinând cont de câteva sfaturi. Se consideră că agenții patogeni pe care îi poate transmite o căpușă pătrund în organismul nostru numai dacă respectiva căpușă a stat atașată de piele (prin mușcătură) timp de cel puțin 36-48 de ore. Așadar, dacă îndepărtăm căpușa în primele două zile de la implantare, riscul de a contracta boala Lyme este extrem de mic.

Pentru îndepărtarea căpușelor, este total contraindicat să folosiți metode „tradiționale” precum aplicarea de căldură/ceară/acetonă/ulei/vaselină/benzină pe căpușă, deoarece scopul nostru este să desprindem cât mai repede căpușa, nu să așteptăm să se arunce ea singură de pe noi. De asemenea, orice agresiune asupra căpușei o poate determina să-și deverseze conținutul stomacal în organismul nostru, și odată cu el potențiale virusuri și bacterii, ceea ce trebuie să evităm cu orice preț.

Ca să desprindem căpușa, avem nevoie de o pensetă. Trebuie să încercăm să fixăm penseta pe capul căpușei și cât mai aproape de piele posibil. Scopul este să extragem căpușa cu tot cu cleștii cu care s-a atașat, nu numai corpul său. Restanța capului la nivelul tegumentului poate duce la inflamație locală și infecție. Tragem cu atenție, dintr-o singură mișcare, dar nu brusc și fără să smulgem sau să răsucim căpușa. Sub nicio formă nu trebuie să strivim corpul căpușei.

După ce am eliminat căpușa, ne spălăm pe mâni și folosim tot apă și săpun pentru a spăla porțiunea de piele afectată, și apoi aplicăm soluție antiseptică (spirt sau iod/betadină). Se poate folosi local și un unguent cu antibiotic.

Dacă aparatul bucal al căpușei a rămas în rană, putem aștepta să dispară de la sine, iar leziunea ar trebui să se vindece în câteva zile. Totuși, în această situaţie, există riscul ca la locul mușcăturii să apară o infecție. În cazul în care observați apariția unor probleme de sănătate inexplicabile în termen de o lună de la momentul muşcăturii, trebuie să informaţi medicul despre data calendaristică la care a avut loc incidentul și despre zona de pe corp în care s-a produs.

Cum ne ferim de căpușe, diminuând astfel riscul de a contracta boala Lyme?

Când faceți drumeții sau ieșiți la iarbă verde, se recomandă să purtați haine deschise la culoare (pe care se vor observa mai ușor eventualele căpușe), pantaloni lungi introduși în șosete, bluze cu mânecă lungă, șapcă și, eventual, mănuși. E de preferat să folosiți încălțăminte fără orificii sau decupaje – pantofi sport în loc de papuci, sandale.

Faceți un duș când vă întoarceți din excursie/de la picnic. Căpușele pot sta pe piele chiar și câteva ore fără să se atașeze, așadar este posibil să scăpați de cele nefixate cu o simplă îmbăiere.

E foarte important să deparazitați extern, conform indicațiilor medicului veterinar, câinii/pisicile din gospodărie. În general, câinii ținuți în curte necesită deparazitare externă lunară.

Aplicaţi un spray special împotriva insectelor. Astfel de sprayuri se găsesc în farmacii, dar trebuie să le folosiţi conform instrucţiunilor de pe ambalaj sau sfaturilor medicului. Există sprayuri care trebuie aplicate mai degrabă pe o piesă de îmbrăcăminte şi nu direct pe piele.