Standard & Poor’s acordă României un rating de tip investment grade. Vezi efectele

Potrivit Bloomberg, ‘BBB minus’ este primul rating din categoria investment grade, recomandat pentru investiţii.

În urma deciziei de vineri, ratingul de ţară al României este similar cu cel atribuit Rusiei, Braziliei şi Spaniei.

Performanţele economiei încep să fie recunoscute: Moody’s îmbunătăţeşte perspectiva ratingului României

„Salut agentia de rating, care pentru prima data dupa 6 ani a imbunatatit ratingul. Incepand de azi, Romania este din nou considerata de toate cele trei agentii ca fiind o tara cu o posibilitati si capacitate de dezvoltare stabila”, a declarat, vineri, premierul Victor Ponta.

„E o veste buna, care vine in completarea celei primite ieri de la Eurostat si, de asemenea, de la INS, ca investitiile directe straine au crescut cu 30%. Se confirma progresele macroeconomice si se indica Romania ca fiind o tara cu crestere economica, care si-a redus arieratele, a reusit listari la bursa a pachetelor minoritare din multe companii din energie si asigura o predictibilitate si stabilitate de care acestia au nevoie. Aceste vesti bune ne asigura ca vom avea mai multe investitii, mai multe locuri de munca si in acest fel, Romania poate sa continue drumul bun si pozitiv cu aplicarea unor alte masuri de crestere economica”, a precizat primul-ministru.

Ce efecte are acordarea unui nou calificativ

Decizia Standard & Poor’s de a acorda României calificativul ‘investment grade’ vine foarte târziu având în vedere evoluţiile economice din ţară, dar chiar şi aşa ne putem aştepta la o continuare a scăderii dobânzilor pentru titlurile suverane datorită fondurilor de investiţii care până acum nu au putut cumpăra titluri româneşti pentru că nu aveau un calificativ ‘investment grade’ atât de la S&P cât şi de la Moody’s, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Radu Crăciun, economistul-şef al Băncii Comerciale Române.

‘Decizia Standard & Poor’s vine foarte târziu raportat la evoluţiile economice din România sau raportat la deciziile similare luate de alte agenţii de rating precum Fitch sau Moody’s. Pieţele au recunoscut deja de mai mult timp re-echilibrarea puternică a economiei româneşti şi, de aceea, decizia este deja, în mare măsură, reflectată de preţurile titlurilor suverane. Chiar şi aşa, după cum explicam într-un raport recent, evaluările relative sugerează că există încă un potenţial de scădere a dobânzilor pentru titlurile suverane ale României. Diferenţa ar putea fi eliminată prin intrările fondurilor de investiţii care până acum nu au putut să ia expunere la România fără ca aceasta să aibă un calificativ investment grade atât de la S&P cât şi de la Moody’s’, a explicat Radu Crăciun.

În opinia sa, o nouă îmbunătăţire a rating-ului presupune o politică economică şi fiscală predictibilă şi ponderată, care să nu fie influenţată de agenda electorală sau de existenţa sau inexistenţa unui acord cu FMI.

‘Odată macroechilibrele păstrate, restructurarea şi privatizarea sectorului de stat vor reprezenta un pas extrem de important în direcţia ruperii cercului vicios al ineficienţei în economie, contribuind la accelerarea convergenţei în scopul aderării la zona euro’, a subliniat reprezentantul BCR.

Referitor la creşterea PIB din primul trimestru, Radu Crăciun spune că o accelerare a creşterii economice era de aşteptat. ‘De altfel şi noi am revizuit de câteva săptămâni prognoza de creştere economică pe 2014 de la 2,5% la 3%. Spre deosebire de anul trecut, acum avem primele semne că suntem martorii unui reviriment al consumului, cifrele din comerţul cu amănuntul sugerând această schimbare’, a adăugat Radu Crăciun.

El susţine că este de aşteptat ca, pe primele două trimestre, creşterea economică să fie apropiată de 3,5% – 4,2% pentru ca apoi, în ultimele două trimestre să scadă sub 3% din cauza efectului de baza indus de producţia agricolă excepţională de anul trecut.

Economistul BCR consideră că, pentru menţinerea ritmului actual de creştere economică, este esenţială păstrarea dobânzilor la un nivel scăzut precum şi continuarea procesului de scădere a rezervelor minime obligatorii. ‘În paralel, accelerarea absorbţiei fondurile europene va fi de bun augur pentru evoluţia economiei. În perspectivă, semnele de relansare a economiei europene vor fi un element suplimentar de stimulare a creşterii economiei locale’, a încheiat Radu Crăciun.

Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere de 3,8% în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, acesta fiind cel mai mare avans anual înregistrat de o ţară membră a Uniunii Europene, potrivit unor estimări preliminare publicate joi de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

Este al doilea trimestru consecutiv când România are cea mai mare creştere economică anuală din UE, după ce în ultimul trimestru al anului trecut România a avut o creştere a PIB de 5,1%.

Potrivit Eurostat, în primul trimestru din 2014 Uniunea Europeană a înregistrat o creştere economică anuală de 1,4% iar zona euro un avans de 0,9%.

În schimb, în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru din 2013, România a înregistrat cea mai mică creştere economică din UE (0,1%), o încetinire semnificativă faţă de creşterea trimestrială de 1,4% înregistrată în ultimele trei luni ale anului trecut. Chiar şi aşa, economia românească a înregistrat performanţe superioare Cehiei şi Franţei, ale căror economii au stagnat în primele trei luni ale acestui an, în timp ce economia olandeză a înregistrat o contracţie trimestrială de 1,4%.

Citeşte şi România a înregistrat, în martie, cea mai mare creştere a comerţului cu amănuntul din UE

Potrivit Eurostat, în perioada ianuarie-martie 2014 comparativ cu trimestrul precedent, expansiunea economiei zonei euro a rămas neschimbată la 0,2% în timp ce în Uniunea Europeană avansul ritmului de creştere a încetinit la 0,3% de la 0,4% în ultimele trei luni ale anului trecut.

Potrivit estimărilor ‘semnal’ publicate, joi, de INS, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,8% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară din 2013. Conform sursei citate, Produsul intern brut în trimestrul I 2014 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,1% comparativ cu trimestrul IV 2013 (date ajustate sezonier).

Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a apreciat, miercuri, că economia României a înregistrat o creştere economică de cel puţin 3,5% în primul trimestru, având în vedere datele referitoare la producţia industrială şi consum.

Citeşte şi România, pe primele locuri în UE la creşterea producţiei industriale în luna februarie

Potrivit ministrului citat, luând în calcul sezonalitatea, România ar putea avea o creştere economică de cel puţin 4% pentru întregul an 2014.

La finele anului trecut, la momentul realizării proiectului de buget pentru acest an, Guvernul a estimat o creştere economică de 2,2% pentru acest an.

La începutul acestei luni, Comisia Europeană (CE) a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economică a României în 2014 şi 2015, estimate acum la 2,5% în 2014 şi 2,6% în 2015, faţă de de 2,3% şi respectiv 2,5%, cât estimase la momentul prezentării previziunilor de iarnă, în februarie. Şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a modificat în creştere prognoza privind avansul economiei româneşti în următorii doi ani. Potrivit BERD, economia României va creşte cu 2,6% în acest an, faţă de 2,4% cât estimase în ianuarie, şi cu 2,8% în 2015.

Fondul Monetar Internaţional estimează că, în acest an, România va înregistra o creştere economică de 2,2%, urmată de un avans de 2,5% în 2015.