Cotovelea: Nimeni din Guvern nu a ştiut de clauzele din contractele echipei de management din Poşta Română

”(…) aceste contracte sunt la nivelul discuţiilor dintre conducerea societăţii şi Consiliul de Administraţie, care informează Adunarea Generală a Acţionarilor. Prin urmare, nimeni din Guvern nu a ştiut de existenţa acestor contracte, pentru că acest Consiliu de Administraţie a fost ales în baza unui concurs, în baza unei proceduri, iar acei oameni se presupune că trebuiau să apere interesele companiei. Lucrurile acestea s-au făcut în anul 2012, iar în acest moment încercăm să aflăm care sunt mecanismele absolut legale prin care statul român să-şi apere interesele financiare, să soluţioneze aceste probleme (…) Lucrurile trebuie înţelese în întreaga dimensiune legală, trebuie aplicată legea şi trebuie parcurse etapele pe care le avem date la dispoziţie de justiţie, astfel încât să soluţionăm această problemă’, a menţionat ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, la cea de-a 18-a ediţie a evenimentului Ziua Comunicaţiilor.

Potrivit oficialului, reprezentantul legal care a semnat contractele individuale de muncă din partea Poştei Române este Ion Smeeianu, însă, conform legii, un director general dintr-o companie condusă într-un mod corporatist nu poate fi demis decât în anumite condiţii legale.

„Reprezentantul legal care a semnat din partea Poştei Române contractele individuale de muncă este domnul Smeeianu. Ordonanţa 109 prin care se dă dreptul acestor societăţi naţionale să fie conduse într-o filosofie corporatistă prevede un mecanism prin care, dacă acest lider, director general al societăţii este dat afară fără să fie întrunite anumite condiţii legale, se poate merge în regres. Cine semnează această rupere a contractului individual de muncă poate plăti el, ca persoană, suma pe care domnul director general X, Y din compania A, B sau C o încasează”, a explicat ministrul Comunicaţiilor.

Luni, Ministerul pentru Societatea Informaţională a anunţat că întreaga echipă de management a Poştei Române, respectiv directorii executivi şi directorii, a renunţat la salariile compensatorii din contractul individual de muncă.

Alte articole

Pensii 2024. Ordinea în care trimite adeverinţele cu pensiile recalculate

Motivul pentru care unii bătrâni nu au primit încă pensia! Explicația oferită de Poșta Română

„Întreaga echipă de management a Poştei Române – directorii executivi şi directorii – a anunţat luni, până la finalul programului de activitate, că renunţă benevol, fără echivoc şi fără vreo condiţionalitate, la orice clauze din contractul individual de muncă ce reglementează plata unor salarii compensatorii în cazul încetării activităţii”, se arată în comunicatul MSI.

Potrivit sursei citate, răspunsul pozitiv al întregii echipe manageriale este în concordanţă cu strategia de dezvoltare şi privatizare a companiei.

Ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, a solicitat, sâmbătă, directorilor Poştei Române să renunţe la salariile compensatorii din contractual individual de muncă.

Aproximativ 4.000 de sindicalişti din cadrul Federaţiei Sindicatelor Libere din Poşta Română au protestat, duminică, 11 mai, în faţa sediului Guvernului, solicitând, în principal, demiterea directorului general al CNPR, Ion Smeeianu, şi a directorului executiv Rosita Alexe. Membrii SLPR au continuat, săptămâna trecută, protestele prin pichetarea sediilor oficiilor judeţene de poştă din toată ţara, precum şi a sediului CNPR din Capitală.

Cele mai importante revendicări ale SLPR sunt angajarea de personal pe posturile vacante, creşterea salariilor din Poşta Română începând cu data de 1 iunie 2014, cu procentul inflaţiei, acordată în sumă fixă, şi creşterea lunară a veniturilor CNPR, comparativ cu luna anterioară.

Poşta Română este lider pe piaţa serviciilor poştale în România cu o cifră de afaceri anuală de peste 1,2 miliarde lei şi operează printr-o reţea de 5.687 unităţi poştale, cu acoperire naţională, având 27.305 angajaţi. Anual, compania procesează un volum de sute de milioane de trimiteri poştale şi distribuie către 5 milioane de beneficiari drepturile băneşti aferente sistemului public de pensii.