Trenul ‘Hyperion’ este primul tren electric fabricat în România de către compania Softronic Craiova. Trenul a fost pus la dispoziţia CFR, urmând să intre în circulaţie de la 1 iunie.
Reprezentanţii Guvernului călătoresc cu trenul ‘Hyperion’ până la Bucureşti, de unde se va întoarce la Craiova cu călători.
‘Facem primul drum cu un tren electric, tren românesc, care arată mai bine decât orice alt tren din Germania sau din Franţa sau din America şi sunt absolut convins că de la Craiova vor pleca foarte multe trenuri moderne. Acum facem şi locomotive (n.red. – la Craiova) am văzut, după 24 de ani. În sfârşit, se fac din nou şi locomotive, se fac trenuri de care suntem mândri şi eu o să fiu mândru să merg cu trenul făcut la Craiova, la Softronic, prin toată Europa. Din cauza şinei se merge cu viteză mai mică, dar de aceea l-am adus şi pe domnul Şova: să facă şi şina, că trenul îl avem’, a declarat primul-ministru.
Printre membrii Guvernului care l-au însoţit pe premier s-au aflat vicepremierul Liviu Dragnea şi ministrul Transporturilor, Dan Şova.
Ionel Ghiţă, preşedintele CA al Softronic, a declarat că după ce va ajunge la Bucureşti, trenul ‘Hyperion’ se va întoarce la Craiova cu călători, iar de la 1 iunie va circula pe ruta Craiova-Bucureşti, de trei ori pe săptămână, în regim InterRegio.
Trenul ‘Hyperion’ este primul tren electric fabricat în România de către compania Softronic Craiova. ‘Hyperion’, prima ramă electrică din România, cu podea joasă şi tracţiune asincronă produsă de industria românească de profil, poate fi construită în două variante de viteză maximă, de 160 km pe oră, respectiv 200 km pe oră. ‘Hyperion’ este un tren de concepţie românească, gradul de integrare al industriei româneşti fiind de 75%. Trenul este compus din patru vagoane, având o capacitate de transport de 188 de locuri. Datorită sistemului său de alimentare bi-sistem, trenul poate fi folosit şi în alte ţări.
‘Hyperion’ este un proiect feroviar al anilor 2010-2013, fiind cel mai nou produs european de acest tip. Pentru activităţile de cercetare, proiectul a fost cofinanţat din fonduri europene, iar pentru fabricaţie din fonduri proprii şi atrase de la Garanti Bank, Banca Transilvania etc.