Preşedintele va fi, aşadar, cel care va reprezenta România la consiliu. Prim-ministrul susţine însă că şeful statului nu are drept de vot şi România va pierde un post de consilier european.
Premierul Victor Ponta i-a transmis, luni, preşedintelui Traian Băsescu scrisoarea prin care îi cere să participe la Consiliul European care va avea loc la Bruxelles, potrivit Agerpres.
Victor Ponta a reacţionat în primul scandal cu Traian Băsescu de după alegeri. Premierul a anunţat că îi va scrie preşedintelui despre reglementările europene. Conflictul a izbucnit după ce Victor Ponta a spus că vrea să reprezinte România la Consiliul European de mâine. Şeful statului nu vrea însă să-i cedeze locul premierului.
Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc marţi seara la Bruxelles pentru a discuta despre scrutinul european, marcat de absenteism şi de respingere, în special în Franţa, unde extrema dreaptă a devenit prima forţă politică a ţării, relatează AFP, citat de Agerpres.
Preşedintele francez François Hollande a făcut apel luni la Uniunea Europeană (UE) ‘să se retragă acolo unde nu este necesară’ pentru a fi eficientă, a doua zi după un progres istoric al euroscepticilor în alegerile europene.
‘Europa a devenit ilizibilă, sunt conştient de acest lucru, îndepărtată, şi pentru a spune totul, incomprehensibilă, chiar pentru state’, a declarat Holande într-un discurs televizat.
Triumful de duminică al Frontului Naţional în Franţa, care a câştigat detaşat alegerile cu un scor istoric de 25,4%, perceput ca un seism politic, a simbolizat puternicul avânt al extremei drepte şi al euroscepticilor în UE, chiar dacă dreapta conservatoare păstrează cel mai mare număr de aleşi în Parlamentul European.
Cancelarul german Angela Merkel a afirmat la rândul său că cel mai bun răspuns faţă de avântul euroscepticilor este o politică în favoarea creării de locuri de muncă.
La rândul său, Hollande a vorbit luni despre ‘locuri de muncă prin susţinerea companiilor’. ‘Nu este Europa cea care ne cere să facem reforme. Pentru Franţa trebuie să le ducem la bun sfârşit’, a mai spus el.
Marile partide proeuropene au rămas bineînţeles majoritare, dar toate au pierdut teren. Primul grup ca număr de membri, cel al Partidului Popularilor Europeni (PPE), care reuneşte partidele democrat-creştine şi de centru-dreapta, ar urma să aibă 213 locuri, respectiv cu 60 mai puţin decât în precedenta legislatură.
Cu 190 de locuri, socialiştii şi social-democraţii au pierdut şase mandate, în special din cauza derutei socialiştilor francezi şi spanioli, şi nu evită naufragiul decât datorită rezultatelor foarte bune ale Partidului democrat al lui Matteo Renzi în Italia, notează AFP.
Celelalte partide europene sunt şi ele în recul. Liberalii (64) pierd 9 locuri, în timp ce Verzii (53) limitează pierderile, în ciuda rezultatelor slabe înregistrate de ecologişti în Franţa, dar pierd patru deputaţi.
Stânga radicală, care a jucat jocul reînnoirii instituţionale prezentând un candidat la preşedinţia Comisiei, şi-a ameliorat lejer prezenţa în Parlament, datorită succesului listei SYRIZA în Grecia şi câştigă şapte mandate, cu 42 de locuri în total.
Pe hârtie, partidele proeuropene dispun de o majoritate de 520 de locuri din 751, dar ele sunt condamnate să se înţeleagă pentru a guverna.
Şefii de grupuri din Parlamentul la final de mandat se întâlnesc marţi dimineaţă pentru a elabora o strategie. Reprezentanţii partidelor proeuropene au început ‘negocieri pentru a avea o coaliţie a PE pe care să o impună şefilor de guvern evitând ca aceştia să-şi dea mâna’, a declarat pentru AFP un responsabil al PE sub acoperirea anonimatului.