Parlamentul şi politicienii rămân în continuare o problemă pentru justiţie. Raportul Comisiei Europene cuprinde cazul celor şase parlamentari, care deşi au primit o condamnare, şi-au păstrat funcţiile. Probleme sunt şi în privinţa managementului Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit reprezentanţilor comisiei europene, consiliul a început cercetările disciplinare în cazul unui judecător de la înalta curte, însă le-a suspendat până la finalizarea anchetei şi l-a menţinut pe acesta în funcţia de şef al uneia dintre secţiile celei mai importante instanţe din ţară.
De această dată, însă, Înalta Curte primeşte o bilă albă: dosarele de corupţie au fost judecate într-un ritm alert, iar şefii instanţei au reuşit să mărească perioada în care faptele s-ar prescrie. Şi modul de promovare a magistratilor la înalta curte este lăudat în raport.
Un punct în plus îl aduce şi intrarea în vigoare a Codului Civil. Ca de obicei, DNA este lăudată pentru anchetele la nivel înalt, ca şi Agenţia Naţională de Integritate. Anchetele procurorilor au scos însă la iveală corupţie la nivelul magistraţilor din funcţii cheie, fapt care demonstrează că România mai trebuie să lucreze la acest aspect.
Nici condamnările cu suspendare sau cu pedepse aproape de minimul legal nu sunt pe placul comisiei, care recomandă româniei decizii ferme. Măsurile manageriale luate de Procurorul General sunt ca de obicei, apreciate de reprezentanţi europeni.
În ciuda acestui raport pozitiv la adresa României, Comisia Europeană spune că este prematur să se dea un verdict: dacă România va scăpa în vară, după cinci ani, de mecanismul de cooperare şi verificare sau dacă va fi monitorizată în continuare.