Producătorii din vin organic vor putea să folosească termenul de ‘vin bio’ pe etichete

Conform noului regulament, care va fi publicat în Jurnalul Oficial în săptămânile viitoare, etichetele care vor conţine termenul de ‘vin bio’ vor trebui să poarte de asemenea logo-ul pentru agricultura organică utilizat în UE, precum şi codul organismului de certificare, şi trebuie să respecte totodată şi celelalte norme de etichetare a vinului.

Comisia notează că, deşi există deja norme pentru ‘vinul produs din struguri organici’, acestea nu vizează şi practicile de vinificaţie, adică întregul proces de transformare a strugurilor în vin. Sectorul vinicol rămăsese singurul nereglementat în întregime de normele UE privind agricultura organică în temeiul Regulamentului 834/2007.

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală Dacian Cioloş a salutat elaborarea noului regulament. „Sunt încântat că am căzut de acord asupra acestui dosar, deoarece este important să stabilim norme armonizate care să garanteze o ştachetă clară pentru consumatorii care sunt din ce în ce mai interesaţi de produsele organice. Mă declar mulţumit că am elaborat o serie de norme care permit o diferenţiere clară între vinul obţinut prin metode convenţionale şi cel obţinut prin metode organice, întocmai ca şi în cazul altor produse agricole. Prin urmare, consumatorii pot fi siguri că ‘vinul bio’ este produs conform unor norme mai stricte”, a afirmat el, citat în comunicatul Comisiei Europene.

Executivul UE precizează că noile norme sunt mai transparente şi facilitează recunoaşterea produsului de către consumatori. Ele vor contribui la o mai bună funcţionare a pieţei interne şi la consolidarea poziţiei ‘vinurilor bio’ din UE pe piaţa internaţională, unde mulţi alţi producători (din SUA, Chile, Australia, Africa de Sud) au deja norme stabilite pentru acest tip de vinuri. Acest regulament finalizează pachetul legislativ referitor la agricultura organică în UE, care acoperă de acum toate produsele agricole.

Alte articole

Metoda găsită de producători ca să facă față inflației. Cumpărătorii sunt revoltați, iar legea nu descurajează această practică

Secretele cărnii de pui de la Lidl. De unde provine şi unde este ambalată, surpriză mare pentru românii care o cumpără

Noul regulament prevede un subansamblu de practici oenologice (vinicole) şi stabileşte substanţele permise pentru obţinerea vinurilor organice, aşa cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 606/2009 privind organizarea pieţei comune (OPC) vitivinicole. De exemplu, acidul sorbic şi desulfitarea nu vor fi permise, nivelul sulfiţilor din vinul organic trebuind să fie cu cel puţin 30-50 mg/l mai mic decât la vinul obţinut prin metode convenţionale (în funcţie de conţinutul de zahăr rezidual).

Astfel, conţinutul maxim de sulfiţi ar urma să fie de 100 mg/l la vinul roşu (150 mg/l pentru vinul produs în mod convenţional) şi 150 mg/l la vinul alb/rozé (200 mg/l în cazul vinului produs în mod convenţional), cu o diferenţă de 30 mg/l în cazul în care conţinutul de zahăr rezidual depăşeşte 2g/l.

În afara acestui subansamblu de specificaţii, se aplică şi normele vinicole generale definite în regulamentul OPC pentru sectorul vitivinicol. Pe lângă respectarea acestor practici, ‘vinul bio’ trebuie desigur să fie obţinut din struguri organici, mai notează CE.

Până acum nu existau norme sau definiţii la nivelul UE care să aibă ca obiect ‘vinul bio’. Numai strugurii pot fi în prezent certificaţi ca produse organice, singura menţiune permisă fiind cea de ‘vin obţinut din struguri organici’.