„Sistăm lucrările de pe zona Transfăgărăşanului până când colegii clarifică în cel mult două – trei săptămâni care este situaţia, luând bob cu bob ceea ce-i de făcut în continuare. Decizia a fost luată ieri (marţi, 1 noiembrie, n.r.). Dânşii (investitorii – n.r.) trebuie să respecte deciziile luate pentru că am discutat prea mult în această perioadă. Tot în această perioadă va trebui să facem o radiografie a tuturor investiţiilor, începute sau în curs de avizare”, a afirmat Borbely, potrivti Agerpres.
Acesta a adăugat că, la ora actuală, există multe solicitări pentru construcţia de microhidrocentrale.
„În februarie am emis un Ordin chiar pentru a pune ordine în acest domeniu. Erau zone închiriate pe 2, 3, 4 ani şi care nu făceau nimic decât tranzacţionau acea zonă cu potenţiali investitori. Am zis că cel care vine trebuie să facă investiţia. Atunci, din februarie, prin Ordin de ministru se licitează, iar cel care vine trebuie să depună o garanţie de 50.000 euro pentru a ştii că este un investitor serios”, a explicat ministrul mediului.
Borbely a amintit că nu se va umple toată România de microhidrocentrale doar pentru că acestea reprezintă o investiţie bănoasă şi că produce energie verde.
„Vom analiza normativele care au stat la baza proiectelor aprobate. Nu este normal să se dea un aviz de modificare de la ape fără să aibă la bază un nou acord de mediu. Din păcate, şi aici legislaţia scârţîie„, a subliniat Laszlo Borbely.
Câteva zeci de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de mediu, membre ale Coaliţiei de Mediu, au protestat, marţi, în faţa Ministerului Mediului şi Pădurilor /MMP/ faţă de distrugerile cauzate de construcţia microhidrocentralelor pe râurile şi pârâurile de munte din România.
Potrivit Coaliţiei pentru Mediu, începând cu primăvara acestui an, albiile mai multor râuri de munte din judeţul Argeş – Capra, Buda, Otic, Topolog şi, odată cu ele, habitate naturale protejate prin lege, au fost distruse în schimbul construcţiei de microhidrocentrale. Organizaţiile Coaliţiei pentru Mediu afirmă că astfel de lucrări, cu impact deosebit de grav asupra ecosistemelor naturale, vor continua şi pe alte râuri de munte din ţară (Porumbacu, Viştea, Ucea, Arpaş, Sâmbăta şi Pojorta).
Conform avizelor eliberate de Administraţia Naţională Apele Române în număr de 300, aproximativ 3.300 de râuri şi pârâuri pot fi distruse iremediabil, au arătat protestatarii.