CRISTIAN CIOACĂ, o nouă zi crucială: Anexele „secrete” care pot răsturna cazul Elodia

Cristian Cioacă va fi condmnat, eliberat sau, poate, aşa cum se speculează din ce în ce mai mult, se va găsi o soluţie de compromis şi dosarul va fi retrimis la procuratură, spre completarea anchetei.

Cristian Cioacă, aşii din dosar

Pe lângă cei trei aşicare sunt evidenţi din rechizitoriu, din toate actele aflate la dosar, dar şi din cele 127 de pagini ale notelor scrise depuse la dosar, respectiv: 1) lipsa cadavrului, 2) lipsa armei crimei şi 3) lipsa recunoaşterii faptei (trei „stâlpi fundamentali” din ABC-ul oricărui manual clasic de criminalistică), Cristian Cioacă, prin avocata Maria Vasii, a mai depus, în completarea notelor scrise, şi două anexe, să le zicem „secrete” pentru că nu s-a mai vorbit despre ele, şi azi vi le prezentăm în exclusivitate. Două anexe extrem de interesante, care se pot constitui în alţi doi aşi redutabili de care instanţa trebuie să ţină cont. Aşi care ar putea conduce fie la achitarea lui Cioacă, fie la trimiterea dosarului înapoi la procuratură (pentru refacerea anchetei). Este vorba de Anexa 1, care reprezintă o listă cu „Probe ce se impune a fi excluse (în conformitate cu art. 102 alin. 3 din NCPP)” şi de Anexa 2, care conţine o listă cu „Probe administrate nelegal (probe obţinute prin încălcarea dreptului la apărare)”. 

PROBE CE SE IMPUNE A FI EXCLUSE”

Alte articole

Mama Elodiei Ghinescu suferă că unicul ei nepot, fiul lui Cristian Cioacă, nu-i bate niciodată la usă: ”Nu s-o întreba și el ce mai face bunica?”

Cu ce se ocupă Cristian Cioacă după ce a fost eliberat din închisoare. Mulți l-au văzut practicând această activitate

Documentul  face referire la următoarele patru categorii de „probe de exclus”: 1) Probe a căror administrare s-a dispus prin acte procesuale emise de organe de urmărire necompetente; 2) Probe administrate înainte de începerea urmăririi penale; 3) Probe administrate cu nerespectarea gravă a procedurii prevăzute de lege; 4) Probe administrate cu încălcarea principiului obiectivităţii şi al separării funcţiilor judiciare – de către persoane care au deţinut atât calitatea de organ de poliţie judiciară, cât şi calitatea de specialişti/experţi criminalişti. Pe larg, Cioacă, prin avocat, vorbeşte în Anexa 1 despre faptul că Elodia a fost căutată ca persoană vie „în baza art. 97 din Convenţia Schengen”, procedură care „nu are nicio valoare probatorie în raport cu acuzaţia” din dosar, întrucât respectiva procedură trebuie să respecte confidenţialitatea datelor, iar „persoana căutată este singura care decide dacă acceptă sau nu ca autorităţile sau familia să afle date despre locul în care se găseşte în prezent”. Cu alte cuvinte, Elodia, dacă este vie bine mersi în altă ţară, căutată fiind ca persoană dispărută, ea putea refuza să i se divulge „coordonatele”. De asemenea, tot în Anexa 1, se vorbeşte despre căutarea Elodiei în ţară „ca ăi cadavru nu ca persoană vie”, căutarea cadavrului fiind făcută „prin folosirea dispozitivului ADE 650, definit fără putere de tăgadă de către procurorul european un fals grosolan, o escrocherie ce putea fi cunoscută (n.r. – ca atare) de procurorii români încă din 2010”. Adică, în varianta în care Elodia ar fi vie undeva în ţară, ea nu a fost căutat (spune Cioacă), iar în varianta în care ar fi moartă, a fost căutată cu un dispozitiv „penal” un fals grosolan, pentru care, în Anglia, anul trecut, cetăţeanul britanic McCormick a fost condamnat la 10 ani de puşcărie. Iar procuratura şi SPP-ul care a pus la dispoziţie acest dispozitiv nu au suflat o vorbă despre asta. Tot în Anexa 1 sunt aduse aspre critici cercetării la faţa locului, dar şi „preluarea eronată în rapoartele de constatare şi în rapoartele de expertiză a unor date privind recoltarea probelor – preluarea menită să acopere – spune Cioacă şi avocata sa – nerespectarea procedurilor standard de manipulare a materialului biologic”. Detalii despre cealaltă anexă pe ziarulring.ro.

CRISTIAN CIOACĂ, verdict aşteptat pe 4 iunie

Noul termen pentru pronunţare a fost stabilit de instanţă pe data de 4 iunie. Aceasta este a doua amânare a pronunţării, după cea din 20 mai, când s-a încheiat cercetarea judecătorească în cauză.

Nici inculpatul, nici părţile civile şi nici avocaţii nu s-au prezentat la Curtea de Apel Piteşti la ultimul termen, când era anunţată pe portalul instanţelor de judecată începerea şedinţei.

Instanţa de apel a finalizat, încă din 11 februarie, audierea martorilor din dosar. Au mai fost audiaţi ulterior mama şi fratele Elodiei, Emilia şi Robert Ghinescu, în calitate de părţi civile, ei apreciind la cinci milioane de euro despăgubirile pe care i le solicită inculpatului.

Citeşte şi: Dezvăluiri INCREDIBILE. Cristian Cioacă se îmbogăţeşte de pe urma Elodiei. Ce a pus la cale poliţistul

Procurorul de şedinţă a cerut condamnarea inculpatului pentru omor calificat, la fel ca la instanţa de fond. În schimb, reprezentanta părţilor civile, avocata Crina Radu, a pledat pentru încadrarea la omor deosebit de grav şi o pedeapsă mai aspră, pe motiv că inculpatul a premeditat crima.

Completul de la Curtea de Apel Piteşti a anunţat, după prima parte a şedinţei de marţi, încheierea cercetării judecătoreşti în această cauză. Instanţa a constatat că toate cererile care puteau fi înaintate de către părţi au fost deja formulate şi a acordat avocatei inculpatului un termen de trei ore pentru pregătirea apărării, în ipoteza în care s-ar face o reîncadrare juridică a faptei conform principiului legii mai favorabile.

A fost luată în calcul atât varianta în care fapta de omor calificat, pentru care Cioacă a fost condamnat de instanţa de fond, ar putea să fie reîncadrată ca omor deosebit de grav, aşa cum au cerut părţile civile din dosar, cât şi varianta în care reîncadrarea s-ar face la lovituri cauzatoare de moarte, infracţiune considerată mai puţin gravă.

Citeşte şi DOCUMENT OFICIAL: De ce a fost ELIBERAT Cristian Cioacă, deşi e suspectat de UCIDEREA ELODIEI

Instanţa de apel a finalizat, încă din 11 februarie, audierea martorilor din dosar. Au fost audiaţi, de asemenea, mama şi fratele Elodiei, Emilia şi Robert Ghinescu, în calitate de părţi civile, ei apreciind la cinci milioane de euro despăgubirile pe care i le solicită inculpatului.

Cristian Cioacă a fost eliberat pe 14 februarie din Penitenciarul Colibaşi, după ce completul de divergenţă al Curţii de Apel Piteşti a admis înlocuirea măsurii arestării preventive cu controlul judiciar, el reluându-şi activitatea în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş.

Cristian Cioacă a fost condamnat de Tribunalul Argeş, pe 2 iulie 2013, la 21 de ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat şi la doi ani de închisoare pentru profanare de morminte, urmând să execute 22 de ani de detenţie.

Sentinţa instanţei de fond a fost atacată ulterior cu apel de toate părţile implicate. Cererile au fost formulate de inculpat, de mama şi fratele Elodiei Ghinescu, în calitate de părţi civile în dosar, precum şi de procurori.

Inculpatul a fost obligat, prin sentinţa Tribunalului Argeş, să plătească echivalentul a 100.000 de euro cu titlu de daune morale fiului său minor Patrick, în calitate de parte vătămată. Emilia Ghinescu, mama Elodiei, ar urma să primească daune morale de 100.000 de euro, iar fratele Elodiei, Robert Ghinescu, de 50.000 de euro. Cioacă a fost obligat şi la plata sumei de 135.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Inculpatul a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat şi profanare de morminte, el fiind acuzat că şi-a ucis soţia, avocata Elodia Ghinescu, în august 2007. Cristian Cioacă s-a aflat în arest preventiv din data de 5 decembrie 2012 până pe 14 februarie 2014.

Schimbare de situaţie în dosarul Cioacă-Elodia. Expertizele medico-legale, REANALIZAT