RUSALII 2014. Luni, 9 iunie, românii au ZI LIBERĂ. De ce nu e bine să te cerţi de Rusalii

RUSALII 2014. Luni, 9 iunie, românii au zi liberă, de Rusalii. Creştinii ortodocşi sărbătoresc Rusaliile pe 8 și 9 iunie. Potrivit legii, cele două zile sunt libere, dar cum prima zi de Rusalii este duminica, majoritatea angajaților vor avea doar o zi liberă, pe 9 iunie 2014.

RUSALII 2014. La zece zile după Înălțarea lui Hristos, respectiv la 50 de zile de la Invierea Sa, prăznuim Rusaliile – Pogorârea Sfântului Duh, cunoscută și sub denumirea de Cincizecime. Anul acesta prăznuim Pogorarea Sfantului Duh pe 8 iunie. Ca vechime, Rusaliile coboară până în veacul apostolic. În primele secole creștine, praznicul Cincizecimii era o dublă sarbatoare: a Pogorârii Duhului Sfânt și a Înălțării lui Hristos. În jurul anului 400, cele două sărbători s-au despărțit una de cealalta.

RUSALII 2014. Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, sau al „Sâmpetrului”, va începe în acest an pe 16 iunie, informează TRINITAS TV. Acest post începe întotdeauna în lunea după Duminica Tuturor Sfinţilor, prima după Rusalii.

Rusalii 2014. Zile și sărbători legale în care nu se lucrează până la sfârşitul anului:

Alte articole

Astrele au ales, fereastră cosmică rară: Două zodii scapă de blocaje și sunt lovite de valuri de noroc și abundență până la Rusalii

Când sunt Rusaliile în 2025. Românii vor avea o nouă minivacanță

Duminică, 8 iunie – luni, 9 iunie: Rusaliile

Vineri, 15 august: Adormirea Maicii Domnului

Duminică, 30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei

Luni, 1 Decembrie: Ziua Natională a României

Joi, 25 decembrie si vineri, 26 decembrie: prima și a doua zi de Crăciun

Angajatorii sunt obligaţi să acorde două zile libere în 2014 pentru fiecare dintre celelalte sărbători religioase anuale, declarate ca atare de cultele legale, altele decât creştine, precizează Codul Muncii.

Zile și date importante

Duminică, 17 mai: Ziua Națională a Familiei

Duminică, 1 iunie: Ziua Internaţională a Copilului

Luni, 1 septembrie: Ziua rugăciunii pentru mediu

Joi, 13 noiembrie: Ziua Bibliei

Pogorârea Duhului Sfânt este descrisă în cartea “Faptele Apostolilor”. Se spune că “Duhul Sfânt Se pogoară din cer ca un vuiet mare de vânt şi Se împarte deasupra capului fiecăruia din cei prezenţi, în chip de limbi de foc”.

După Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au primit puterea de a grăi în limbi necunoscute de ei până atunci. Au descoperit învăţătura Mântuitorului şi altor neamuri, în diferite limbi. S-au făcut înţeleşi de toţi iudeii veniti la Ierusalim din tot Orientul. Pentru că nu au putut să-şi explice de ce apostolii puteau predica în graiuri diferite, pelerinii i-au acuzat că ar fi “plini de must”, adica beţi. Atunci Sfântul Petru le-a descoperit că se împlinise profeţia lui Ioil: “Iar în zilele din urmă, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul” (F.A. 2, 17, Ioil 3, 1).

În aceeaşi zi a Pogorârii Duhului Sfânt, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de “suflete” au crezut în Cristos, alcătuind prima comunitate creştină.

Obiceiuri şi superstiţii de Rusalii

Credincioşii duc la biserică, în ziua de Rusalii, frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, ca semne ale coborârii Sfantului Duh. Ele sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor.

Rusaliile au devenit, pe lângă Paşti, a doua sărbătoare rezervată botezurilor.

În ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de vară sau de Rusalii – cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar care sunt şi prilej de veselie. Se crede că sufletele morţilor (moşilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor.

Rusaliile au fost preluate din mitologia romană (Rosalia, Sărbătoarea Trandafirilor, era o zi închinată cultului morţilor, se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru îmbunarea sufletelor celor dispăruţi). Este considerată că fiind ziua de naştere a Bisericii creştine. În această zi, Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Sfinţilor Apostoli, dându-le darurile spirituale necesare propovăduirii Evangheliei în toate colţurile lumii.

Credinţa populară arată că Rusaliile sunt fiinţe asemănătoare Ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupa Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi să pună la porţi, în foişoare, pe ganguri sau la intrările în case, ramuri verzi de tei.

Sâmbăta Rusaliilor este momentul de comemorare a morţilor. Se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană. Pentru ca trecerea lor să fie liniştită, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni bogate.

De Rusalii, se dau de pomană vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de lemn împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă. Mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp, iar lumânările ard pe timpul slujbei. La porţile cimitirelor se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite cu verdeaţă şi flori şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir pentru a sfinţi fiecare mormânt. Apoi, sătenii îşi oferă unii altora bucatele sfinţite sau le împart săracilor.

Unele ramuri de tei de la Rusalii sunt păstrate peste vară, ca să fie folosite în ritualuri de alungare a furtunilor şi a grindinii.

Tot de Rusalii se întâlneşte obiceiul Dansul Căluşarilor, mai ales în Oltenia, un joc ce aduce sănătate şi noroc. În a doua zi de Rusalii, cete de feciori dansează din casă în casă, pentru a alunga spiritele malefice. Oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă, sare sau bani.

În Ardeal, se regăseşte “Împănatul boului”. Pe uliţele satului, se desfăşoară o procesiune în care personajul principal, boul împodobit cu flori, este dus la biserică, unde este sfinţit de preot. Animalul este la un moment dat eliberat şi o fată tânără va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că tânăra se va căsători în anul ce urmează.

De Rusalii, se ţine “Udatul nevestelor”. Potrivit tradiţiei, femeile trebuie stropite cu apă, să rămână sănătoase şi frumoase tot anul.

Nu se lucrează în ziua de Rusalii, altfel poţi fi pedepsit de puterea Ielelor, nu e bine să mergi la câmp sau în vie, în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni, pentru că rişti să te întâlneşti cu spirite rele.

De la Rusalii, pentru nouă săptămâni, nu se mai culeg ierburi de leac.

Nu e bine să te cerţi cu alţii, pentru că poţi fi pedepsit de zânele rele.

Un obicei moştenit de la evrei este împodobirea caselor cu flori şi ramuri verzi de nuc sau de tei.