Dupa ce încrețul și-a pierdut rolul functional, a fost păstrat totuși ca bandă decoartivă, aproape nelipsit în compoziția mânecii. Sunt excepții iile mai noi din Muscel și Prahova, unde râurii pleacă direct din altiță, repetând aceleași modele. Altă excepție sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toată mâneca este acoperită de broderie fină, numita „tablă”. Tot atunci iile din sud s-au îmbogățit cu fluturi (paiete) și fir (metalic).
În Bucovina s-au folosit mărgele – în special pentru a îmbogăți încrețul; dar apar și pe altițe câteodată.
Ia de Suceava are culori sobre, dar plăcute, naturale: brun, cafeniu, negru, verde inchis.
Cea de Campulung e plină de roșu și negru și se lucrează cu fir gros, buclat, care dă volum.
În Vrancea, apare o geometrie puternică și culori tari: roșu, negru, albastru, verde, ocru – contraste; dar și o croială specială a mânecii: efectul de spirală nu e dat de râuri costișați ci de croiala mânecii, care este răsucită.
În Vlașca și Ilfov se folosesc culori calde, mai multe nuanțe de roșu, auriu, ocru.
În Romanați se folosește o combinație de albastru tare cu roșu și vișiniu, pentru modele delicate, mici, dar de mare rafinament. În Gorj, mai ales în nord, se folosește doar negru (și ocru pentru încreț) – influență clară dinspre zona „Săliște”. În schimb compoziția, motivele, sunt foarte dinamice: colul morii, stele, spirale, coarnele berbecului, cârlige, etc. În Argeș și Vâlcea, de asemenea apar compoziții monocrome, dar e vorba de roșu închis și vișiniu, mai rar doar negru.
Cămășile specifice din Dobrogea, din Banat, Oaș, Maramureș, Transilvania: Hunedoara, Săliște, Apuseni, Bihor, Năsăud, Târnave, fiecare are o personalitate aparte deși unele sunt și ele compuse tot din 4 foi și încrețite la gât, au și elemente aparte în croială: ciupag, fodor, platcă. Ornamentele sunt specifice: în tablă, ciocănele, picături, umeraș, ‘peste cot’ etc.
IA este matricea noastră culturală, un simbol al identității și creativității spațiului românesc, care dăinuie din timpuri străvechi. Noaptea de 23 spre 24 iunie este Noaptea Sânzienelor și totodată un bun prilej de a face cunoscută în lume o frumoasa tradiție românească alături de piesa principală din portul nostru tradițional- IA.
Vezi: MESAJE DE SÂNZIENE. Ce să le urezi celor dragi de sfânta sărbătoare
MESAJE DE SÂNZIENE. În fiecare an, pe 24 iunie, creştinii orotodocşi sărbătoresc Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în popor şi sub numele de Drăgaica sau Sânzienele.
Citeşte şi: SÂNZIENE 2014: LEGENDE, TRADIŢII ŞI SUPERSTIŢII. Ce NU ai voie SĂ FACI ÎN ACEASTĂ ZI MAGICĂ