Anders Fogh Rasmussen a confirmat astfel că miniştrii de externe din ţările NATO, reuniţi marţi şi miercuri la Bruxelles, nu au ajuns la un acord cu privire la extinderea Alianţei prin includerea acestor două ţări, principalele candidate.
Premierul muntenegrean Milo Djukanovic şi-a exprimat în luna martie speranţa că ţara sa va fi invitată să adere la Alianţă la summitul NATO ce se va desfăşura în luna septembrie în Ţara Galilor.
Însă Rasmussen a precizat miercuri că deocamdată Muntenegrul nu va primi o astfel de invitaţie, în schimb NATO va ‘iniţia un dialog intensificat şi specializat’ cu guvernul de la Podgoriţa, în urma căruia ‘cel mai târziu la sfârşitul anului 2015’ să se evalueze dacă aceasta ţară va fi invitată să adere.
O altă ţară care depune eforturi pentru a se alătura Alianţei Nord-Atlantice este Georgia, care a trimis în cadrul misiunii internaţionale din Afganistan cel mai numeros contingent al ţărilor ce nu fac parte din Alianţă. Cu toate acestea, Ramussen nu a vorbit despre vreun orizont de aşteptare pentru aderarea ei la Alianţă, menţionând doar că va fi elaborat „un pachet substanţial” pentru a o ajuta să se apropie mai mult de NATO, elementele concrete ale acestui pachet urmând să fie discutate în săptămânile următoare.
Cât despre celelalte două state care aspiră să devină membre ale NATO, Bosnia şi Macedonia, potrivit unor surse diplomatice, în cazul lor nu se aşteaptă ca la summitul din luna septembrie să se recunoască progrese substanţiale în direcţia aderării.
Pe de altă parte, Rasmussen a mai ţinut să adauge că „porţile NATO rămân deschise”, „fiecare candidat va fi evaluat pentru meritele sale” şi „nicio ţară terţă nu are drept de veto asupra extinderii NATO”, făcând aluzie la opoziţia Rusiei faţă de lărgirea NATO către est, în special în ce priveşte Georgia.