Cine mai munceşte în România. Numărul salariaţilor scade de la an la an

România are o populaţie de 19,5 milioane de locuitori şi numai 5,7 milioane de salariaţi, informează keysfin.ro. De la an la an, discrepanţa creşte, pe fondul declinului economic şi al sporului natural negativ.

Citeşte şi În România sunt peste cinci milioane de salariaţi

Potrivit experţilor KeysFin, de 15 ani încoace, numărul sala­riaţilor plătitorii de taxe, care alimentează şi bugetul fondului public de pensii, este tot mai mic faţă de numărul de pensionari.

Dacă în 1990 erau 8,1 milioane de salariaţi şi 3,5 milioane de pensionari, ultima statistică INS, din mai 2014, arată că au mai rămas numai 5,7 milioane de salariaţi care susţin 5,3 milioane de pensionari alături de 1,2 milioane de bugetari şi 4 milioane de copii şi adolescenţi.

În acest ritm, afirmă analiştii, în mai puţin de 10 ani, România nu va mai avea bani de pensii din contribuţii şi va trebui să se împrumute masiv pentru a face faţă deficitului.

Citeşte şi România are cei mai mulţi salariaţi neprotejaţi de un contract colectiv de muncă sectorial

Mai mult chiar, dacă ritmul se menţine, în următorii 15 ani populaţia României va ajunge la nivelul din 1946, adică la 16 milioane de locuitori.

CINE MAI MUNCEŞTE ÎN ROMÂNIA

Potrivit analiştilor KeysFin, cifrele oficiale privind numărul salariaţilor nu reprezintă o imagine fidelă a economiei.

În România, nu mai puţin de şase instituţii de stat oferă statistici referitoare la numărul de salariaţi (Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală (ANAF), Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), INS, Ministerul Muncii şi Inspecţia Muncii), iar fiecare prezintă date complet diferite.

Dacă autorităţile dau drept salariul mediu net pe economie cifra de 1735 de lei, statisticile neoficiale, care ţin de masa salariaţilor şi mai puţin de media câştigurilor, situează salariul real între 1000-1200 de lei, mai mic la privat şi mai mare la stat.

La nivel oficial, cele mai mari salarii, de peste 3500 de lei, sunt in sectorul intermedierilor financiare si asigurări, iar cele mai mici, de 986 de lei, sunt în hoteluri şi restaurante.

Potrivit KeysFin, statisticile neoficiale indică o discrepanţă şi mai puternică. Cele mai mici salarii ar fi între 600-800 de lei, iar cele mai mari depăşesc 4500 de lei.

Potrivit analizei KeysFin, dacă este să facem portretul-robot al angajatului român, acesta are vârsta medie între 35-40 de ani, trăieşte la oraş, este căsătorit, are studii medii şi lucrează la privat. Iar câştigul pe familie este undeva la 1500-1700 de lei.

Din aceşti bani, peste 80% se duc pe cheltuielile de administrare, adică pe facturi de utilităţi, taxe, impozite, rate la bancă şi consumul necesar traiului zilnic.

CONDAMNAŢI LA SĂRĂCIE

Ce îi aşteaptă pe aceşti angajaţi pe viitor? Dacă este să luăm în calcul statisticile Comisiei Naţionale de Prognoză, următorii ani nu arată deloc bine.

Până în 2017, numărul salariaţilor ar urma să crească cu numai 200.000 de persoane, la 4,79 milioane (datele CNP, cum spuneam, nu coincid cu cele de la INS care indică un număr de 5,7 milioane de angajaţi în prezent).
Iar salariul mediu net ar urma să avanseze cu numai 200 de lei, echivalentul a 44 de euro.

Aceasta creştere salarială nu va insemna aproape nimic, dacă luăm în calcul evoluţia preţurilor. Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză, creşterea cumulată a preţurilor de consum va fi, în următorii trei ani, de peste 12%.

Datele din prognoza CNP trebuie luate, bineînţeles, cu rezervele de rigoare. În ultimii ani, acestea au suferit numeroase modificări, criza economică spulberând cele mai optimiste prognoze, date în 2008.

Potrivit experţilor KeysFin, chiar şi luând în calcul o marjă de eroare generoasă, evoluţia economiei şi, implicit, a câştigurilor românilor, se anunţă a fi una temperată.

Prognozele FMI dar şi ale altor instituţii străine estimează că România va rămâne cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană cel puţin in acest deceniu, dacă nu până în 2025. În 2017, nivelul mediu de trai al României va fi de 44% din media Uniunii Europene, faţă de 50% în cazul Bulgariei, afirmă FMI.

Potrivit datelor UE, în prezent rata riscului de sărăcie în randul persoanelor care lucreaza este de 17,3% în România, cea mai mare din Uniunea Europeană, în timp ce in Republica Cehă şi Finlanda, acelaşi indicator este de doar 3,7%.

CE-I DE FĂCUT?

Motivele care au dus la această situaţie ţin, dincolo de efectele crizei economice, de pensionările anticipate, taxele tot mai multe şi mai mari, scăderea sporului natural, migraţia românilor în Occident. Toate au determinat consecinţe profund negative într-o economie parcă pusă pe perfuzii.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, singura şansă a României să iasă din această criză este să ia măsuri urgente pentru stimularea economică.
Reducerea CAS este doar un pas inainte, care trebuie urmaţi de alţii.

Pe termen scurt, spun analiştii, singura sursă posibilă de bani care ar putea aduce o relansare a business-ului o reprezintă fondurile europene.

Asta în condiţiile în care investiţiile statului sunt aproape egale cu zero, iar mediul privat are în continuare dificultăţi majore în a convinge băncile să  asigure finanţare pentru noi afaceri, pentru noi locuri de muncă.

Dincolo de asta, este nevoie de măsuri pentru stimularea activităţilor lucrative, a producţiei şi de creşterea productivităţii muncii.

În plus, este absolut necesară restructurarea şi eficientizarea colectării taxelor. În prezent, rata de colectare a veni­tu­rilor la bugetul consolidat este de 30-31% din PIB, în timp ce în alte state este de 45% din PIB.

Analiştii văd şi o necesară restructurare de personal în mediul bugetar, inclusiv a salariilor. Relevant, din acest punct de vedere, este faptul că salariul mediu la stat este, potrivit INS, de 2400 de lei, în timp ce la privat este de 1200 de lei.

Potrivit analiştilor, fără măsuri concrete, economia va continua să  funcţioneze sub ameninţarea şurubului fiscal. Autorităţile vor fi nevoite, periodic, să crească taxele, pentru a avea bani ca să echilibreze deficitele bugetelor de pensii, sănătate etc.

Iar efectele vor continua precum un carusel – taxele mai mari vor însemna afaceri mai puţine, evaziune mai multă, locuri de muncă mai puţine, salarii mai mici, încasări mai mici la buget.

Pe de altă parte, analiştii ridică şi problema demografiei. Fără măsuri de stimulare a sporului natural, presiunea asu­pra sistemului public de pensii şi de sănătate se va adânci, iar în jurul anului 2035, când vor ieşi la pensie generaţiile născute în pe­rioada 1967 – 1970, sistemul se va bloca.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.