Eurodeputata Adina Vălean (PNL) se numără printre cei şase vicepreşedinţi – din totalul de 14 vicepreşedinţi ai legislativului european – care au fost aleşi din turul întâi.
„Sunt mandra si onorata de increderea si sustinerea colegilor din Parlamentul European. Votul de astazi este unul istoric si de o semnificatie extraordinara pentru romani, care primesc inca o data asigurarea ca sunt apreciati si respectati in Uniunea Europeana”, a declarat Adina Valean la iesirea din sala de plen.
„Romania este de astazi reprezentata cu adevarat in biroul de conducere al Parlamentului European. Este un mandat care presupune foarte multa munca si responsabilitate dar care aduce, iata, un plus de imagine si prestigiu pentru Romania”, a adaugat europarlamentarul PNL.
Europarlamentarul Corina Creţu (PSD), desemnată luni de Grupul socialiştilor şi democraţilor (S&D) din Parlamentul European, drept candidată pentru funcţia de vicepreşedinte al legislativului european, a intrat din turul doi. Corina Creţu (PSD) a fost aleasă marţi, la Strasbourg, cu 406 voturi din 691 de voturi valabil exprimate.
Adina Vălean a fost desemnată, la 25 iunie, de grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, alături de alţi cinci europarlamentari, drept candidată pentru funcţia de vicepreşedinte al legislativului european.
„Funcţia de vicepreședinte al PE nu îmi aduce mașină, niște bani în plus la salariu, nu trebuie să gândim românește apropo de funcțiile astea, pentru că o funcție nu înseamnă ceva în plus pentru mine, Adina Vălean, ci doar un program mai lung de lucru în Parlamentul European, dar pentru România și pentru delegația PNL, chiar și în PPE, să ocupăm o poziție de imagine este un lucru foarte foarte bun, de care România are nevoie. Nu trebuie privit ca un lucru ilegitim, ci cred că ăsta este rolul nostru, la politicenilor, să ne batem pe o poziție importantă”, spunea Adina Vălean, înainte de alegeri.
Europarlamentarul PSD Corina Creţu a declarat luni, că desemnarea sa, în unanimitate, drept candidată pentru funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European reprezintă o victorie a socialiştilor europeni, dar şi o recunoaştere a rezultatelor din România, mai ales în ceea ce priveşte domeniile economic şi social.
Social-democratul Martin Schultz a fost reales, marţi, preşedintele Parlamentului European, la Strasbourg, în prima sesiune a plenului Legislativului european.
Alegerea lui Schulz era previzibilă, aceasta fiind mai degrabă rodul unei înţelegeri între primele două mari grupuri din PE, Partidul Popular European (PPE) şi S&D, de a împărţi Preşedinţia Parlamentului European. în primii doi ani şi jumătate acest post va fi deţinut de Martin Schulz, iar în a doua parte a mandatului, ce va începe în ianuarie 2017, funcţia va reveni grupului PPE. Candidatul social-democraţilor pentru acest post a fost sprijinit de Partidul Social-Democrat german, dar şi de cancelarul creştin-democrat Angela Merkel.
Contracandidaţii lui Schulz la preşedinţia PE au fost conservatorul britanic Sajjad Karim, spaniolul Pablo Iglesias, membru al grupului GUE, şi ecologista austriacă Ulrike Lunacek.
Martin Schulz a fost ales la 18 iunie preşedinte interimar al grupului europarlamentar al socialiştilor şi democraţilor (S&D), un post pe care l-a mai ocupat şi în legislatura trecută înainte de a deveni preşedintele legislativului european.