FMI consideră că acordul de finanţare externă a ajutat România să revină la creştere economică, iar atitudinea instituţiei este una transparentă şi flexibilă, în contextul circumstanţelor în continuă schimbare, se arată într-o scrisoare transmisă Breakingviews de directorul de relaţii externe al Fondului Gerry Rice.
Editorialiştii Reuters Martin Hutchinson şi Christopher Swann comentează, în materialul publicat vineri, că „rigoarea excesivă” promovată de instituţia financiară ar putea provoca României daune pe termen lung.
„Condiţiile draconice” şi revenirea FMI la reputaţia de „vampir” ar putea îndepărta România, pe termen lung, de strategiile şi politicile pe care le încurajează instituţia, facilitând ascensiunea „forţelor anti-reformă”, se spune în materialul semnat de cei doi comentatori.
Instituţia reiterează poziţii adoptate anterior faţă de criticile aduse măsurilor incluse în programul fiscal şi economic prevăzut în acordul cu România.
Astfel, FMI aminteşte că acordul încheiat cu România în 2009 s-a încadrat într-un context foarte dificil, după ce creşterea economică s-a prăbuşit de la plus 7% la minus 6,5% în decurs de un an, fluxurile de capital se blocaseră, leul se deprecia abrupt, iar rezervele băncii centrale coborau puternic.
Instituţia notează că măsurile menţionate de cei doi comentatori – reducerea salariilor şi concedierile masive din sectorul bugetar sau majorarea TVA, cu impact în principal asupra populaţiei sărace – au făcut parte dintr-un program care a readus economia românească pe creştere, şomajul în scădere şi inflaţia la minime record.
„Tăierile impuse de guvern au reprezentat doar răsturnarea majorărilor nesustenabile ale salariilor şi numărului angajaţilor din sectorul public în perioada 2006-2008. Reducerea salariilor din sectorul public cu 25% în iulie 2010 a fost o măsură cu caracter temporar – jumătate din tăiere a fost restituită după şase luni, şi este aşteptată recuperarea totală pe viitor”, se spune în dreptul la replică transmis de Fond.
FMI aminteşte de asemenea că a luat măsuri pentru a se asigura că programul convenit cu România este „deschis, transparent şi flexibil”, amintind că a acceptat în 2009 un deficit bugetar mai ridicat decât cel prevăzut în acord, acoperit din resursele Fondului şi ale Comisiei Europene, după o creştere economică sub aşteptări.
Instituţia precizează că a menţinut un dialog continuu cu sindicatele şi asociaţiile patronale, precum şi cu reprezentanţii politici ai puterii şi opoziţiei.
Fondul menţionează că, pentru a evita austeritatea pe viitor, Guvernul şi FMI au convenit asupra unor reforme pe termen lung în sistemul de pensii, în privinţa salariilor din sectorul public şi programelor de protecţie socială.