TRATATIVE APRINSE: Ponta, la discuţii cu Kelemen Hunor despre menţinerea coaliţiei de guvernare

Victor Ponta, Kelemen Hunor, dar şi Titus Corlăţean s-au întâlnit să găsească o soluţie la scandalul din ultimele zile dintre UDMR şi PSD. Maghiarii au luat foc pentru că partenerii lor de guvernare nu i-au susţinut pentru noi drepturi pentru minorităţile naţionale.

Premierul Victor Ponta a declarat luni că nu îşi doreşte ieşirea UDMR de la guvernare şi că va discuta atât cu liderul UDMR, Kelemen Hunor, cât şi cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, pentru a găsi o soluţie.

Nemulţumirea UDMR a fost generată de faptul că în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a Iniţiativei Cetăţeneşti Europene (ICE) privind protecţia minorităţilor naţionale, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), MAE a susţinut punctul de vedere al Comisiei Europene, poziţionându-se astfel împotriva UDMR.

„Poziţia exprimată de România prin intermediul MAE reprezintă o poziţie consecventă a statului nostru, o chestiune de stat, şi nu o problemă sau un orgoliu de ordin personal. Din această perspectivă, apreciez, în calitate de ministru de Externe, că exprimarea poziţiei statului român nu poate fi supusă nici negocierii şi nici compromisului politic”, a susţinut ministrul de Externe, Titus Corlăţean, într-un comunicat de presă al MAE transmis sâmbătă. 

Alte articole

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

România primește aproape 800 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a închide minele din Valea Jiului

Preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a declarat pentru Gândul că subiectul intervenţiei României în procesul de la Luxemburg nu a făcut obiectul niciunei consultări în Coaliţie. „A fost o acţiune partizană a MAE! Am cerut retragerea intervenţiei”, a declarat liderul Uniunii.

În eventualitatea plecării UDMR de la guvernare, Victor Ponta se poate baza pe o majoritate de 317 deputaţi şi senatori de la PSD, PPDD, PC şi minorităţi. Acestora ar urma să li se alăture şi cei care l-au urmat pe Călin Popescu Tăriceanu, în jur de 20 de aleşi, ceea ce ar asigura o susţinere cu aproape 50 de voturi în plus decât cele 288 minimum necesare.