Traian Băsescu: Voi chema Guvernul la consultări privind reducerea CAS. Nu promulg legea înainte VIDEO

Traian Băsescu a anunţat că va chema Guvernul la consultări pe marginea Legii de reducere a CAS la angajator cu 5% în temeiul articolului 86 din Constituţie care-i dă dreptul de se consulta cu Executivul pe probleme de mare importanţă. „Sunt îngrijorat cu privire la efectul promulgării acestei legi şi din acest motiv voi uza de articolul 86 şi voi invita Guvernul la consultări. Aceasta este o problemă de o importanţă deosebită. Avem riscuri de deteriorare a echilibrelor macroeconomice, obţinute cu sacrificii uriaşe pentru populaţie, pe care le regret şi acum, dar trebuiau făcute. Ar fi păcat ca în 2015, după alegeri, să ajungem într-o situaţie ca în 2009-2010 tot ca urmare a unor măsuri nesăbuite ale unui premier, anume Călin Anton Popescu-Tăriceanu (…) Riscurile sunt foarte mari de aceea nu voi promulga legea fără o discuţie foarte serioasă cu Guvernul. Măsura ar fi foarte bună pentru companii, dar problema este să nu punem în risc stabilitatea fiscal-bugetară a ţării”, a declarat, miercuri, Traian Băsescu.

Acesta a prezentat şi motivele pentru care are îndoieli asupra oportunităţii acestei măsuri. „În momentul de faţă, avem un deficit pentru 2014 la fondul de pensii de 12,5 miliarde lei. Reducerea cu 5% a CAS pentru societăţi adaugă la acest deficit încă 5-5,5 miliarde”, a spus Băsescu. Şeful statului s-a arătat nemulţumit de modalitatea găsită de Guvern pentru compensarea deficitului, anume creştere încasărilor la buget. „Bugetul din 2013 a suferit trei rectificări în minus din cauza ratării ţintelor de colectare. Anul acesta avem un deficit la colectare de 2,5 miliarde, deci rectificarea va fi tot în minus”, a argumentat preşedintele României.

El suspectează Guvernul că ar putea recurge la o amplificare a poverii fiscale, pe lână taxa pe carburanţi, taxa pe stâlp şi celelalte 33 de taxe deja introduse. „Eu cred că una dintre ţintele Guvernului pentru a acoperi deficitul suplimentar va fi creşterea de 2-3 ori a taxei pe proprietate ce va afecta foarte mult pe pensionari. Sigur, mai sunt soluţii. Una ar fi creşterea de locuri de muncă, dar din păcate vedem o scădere a locurilor de muncă, cu un şomaj în creştere, potrivit cifrelor Eurostat, de la 7,1% la 7,3%”, a afirmat preşedintele.

Alte soluţii ce stau la îndemâna Guvernului sunt şi ele nefezabile. Creşterea salariului şi, în consecinţă, creşterea încasărilor din impozitul pe venituri ar genera opoziţia companiilor şi ar fi nesustenabilă pentru bugetul de stat, iar tăierea investiţiilor şi redirecţionarea banilor către deficitul de la bugetul de pensii nu ar face decât să crească şomajul. „Pe primele 6 luni oricum investiţiile sunt mai mici cu 25% faţă de investiţiile din prima jumătate a anului trecut, dar asta va însemna diminuarea locurilor de muncă. O continuare a acestei politici nu va face decât să mărească şomajul”, a apreciat şeful statului.

Alte articole

Traian Băsescu îi răspunde tăios lui Rareș Bogdan: ”Tata m-a învățat să mă bat numai cu bărbați”

Culisele întâlnirii dintre Traian Băsescu și Ludovic Orban. Cum a fost luată decizia retragerii candidatului Forței Dreptei: „Ne-am întâlnit să bem o cafea” / „Orban e un politician prea matur”

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Iată principalele declaraţii ale preşedintelui României:

-Pe o presă sufocată de subiecte Mircea Băsescu-Bercea Mondial şi Voiculescu, aş vrea să vin la nişte probleme reale cu ţara. Sunt trei teme pe care aş vrea să le abordez. Promulgarea Legii de ratificare a Tratatului de Asociere al Moldovei, modificările la Legea educaţiei şi Legea cu privire la reducerea CAS

-Am trimis la Monitorul Oficial Legea Acordului de Asociere a Moldovei, Ucrainei şi Georgiei. Se dovedeşte că nimeni nu poate opri evoluţia unei naţiuni oricât de neconvenabile ar fi din punct de vedere politic. Ştim evenimentele din Ucraina, dar vedem o armată ucrainiană care apără cu arma în mână voinţa poporului. Ucrainienii vor să iasă din chingile controlului politic exercitat de Moscova şi iată că reuşeşte. Îmi doresc mult ca armata Ucrainei să lichideze rezistenţa separatiştilor din Lugansk şi Doneţk, iar Ucraina să-şi poată urma drumul cum doreşte. În ce priveşte Moldova, este o reuşită majoră a acestei ţări. Am promulgat astăzi legea şi din punctul nostru de vedere am făcut to ce s-a putut de-a lungul acestui proces dificil. Aş face menţiunea că şi Moldova, chiar în condiţii vitrege, cu Transnistrie agresivă şi o Găgăuzie refractară la parcursul european, iată că reuşeşte să semneze acordul de asociere.

-Cred că şi Rusia are de câştigat ca rumare a intrării în vigoare a Acordului pentru că înseamnă competitivitate şi calitate a produselor economiei celor trei ţări şi calitate la standarde europene a serviciilor. Nu aş vrea să exagerăm spunând că Acordul înseamnă o perspectivă imediată de intrare în UE. România a semnat Acordul în 1993 şi a intrat în UE în 2007, după 14 ani de reforme dificile. Dar este foarte clar că nu te poţi gândi la un Tratat de intrare în UE fără un Acord de Asociere prealabil.

-Cu privire la Legea educaţiei, am transmis o scrisoare Avocatului Poporului în care îl rog să analizeze posibilitatea de a ataca la CCR OUG care produce 97 de modificări la Legea educaţiei. Vreau să cred că Avocatul Poporului va face acest pas chiar dacă nu o va face cu bucurie. Au fost intervenţii şi ale societăţii civile şi ale altor politicieni. Anul şcolar începe în septembrie şi îndată începe şi vacanţa judecătorească, de aceea trebuie făcută întâmpinarea cât mai repede. De exemplu, doctoratul la fără frecvenţă. Ştiu că Ponta nu are respect faţă de modul în care se obţine doctoratul.

-A treia problemă, cea mai spinoasă, reducerea CAS. Am primit legea spre promulgare şi în condiţiile în care sunt adept al reducerii fiscalităţii, am semne de întrebare asupra oportunităţii acestei măsuri. În momentul de faţă, avem un deficit pentru 2014 la fondul de pensii de 12,5 miliarde lei. Reducerea cu 5% a CAS pentru societăţi adaugă la acest deficit încă 5-5,5 miliarde.

-Îmi este greu să-mi imaginez cum va fi compensată creşterea deficitului. În expunerea Guvernului, se spune că din îmbunătăţirea colectării de către ANAF. Bugetul din 2013 a suferit 3 rectificări în minus din cauza ratării ţintelor de colectare. Anul acesta avem un deficit la colectare de 2,5 miliarde, deci rectificarea va fi tot în minus.

-Sursa propusă de Guvern fiind lipsită de credibilitate, eu cred că Guvernul va trebui să aplice alte măsuri are se vor duce din nou la populaţie ca şi cele 35 de taxe introduse anul acesta. Una dintre ţintele Guvernului pentru a acoperi deficitul suplimentar va fi creşterea de 2-3 ori a taxei pe proprietate ce va afecta foarte mult pe pensionari. Sigur, mai sunt soluţii. Una ar fi creşterea de locuri de muncă, dar din păcate vedem o scădere a locurilor de muncă, cu un şomaj în creştere, potrivit cifrelor Eurostat, de la 7,1% la 7,3%.

-Altă soluţie ar fi creşterea salariului în condiţiile în care România are 4,4 milioane salariaţi şi 5,5 milioane pensionari. Ar fi o soluţie să mărească salariile foarte mult, dar asta n-ar accepta nici firmele, nici chiar bugetul de stat. Altă sursă ar fi tăierea investiţiilor. Pe primele 6 luni oricum sunt mai mici cu 25% faţă de investiţiile din prima jumătate a anului trecut, dar asta va însemna diminuarea locurilor de muncă. O continuare a acestei politici nu va face decât să mărească şomajul.

-Altă soluţie ar fi accelerarea absorbţiei fondurilor. România are obligatoriu de facturat de 2,2 miliarde de euro şi avem doar 480 de milioane facturate. Există risc de dezangajare a unui miliard. Există soluţii, dar foarte proaste.

-Sunt îngrijorat cu privire la efectul promulgării acestei legi şi din acest motiv voi uza de art. 86 şi voi invita Guvernul la consultări. Aceasta este o problemă de importanţă deosebită. Avem riscuri de deteriorare a echilibrelor macroeconomice, obţinute cu sacrificii uriaşe pentru populaţie, pe care le regret şi acum, dar trebuiau făcute. Ar fi păcat ca după alegeri să ajungem într-o situaţie ca în 2009-2010 tot ca urmare a unor măsuri nesăbuite ale unui alt premier, anume Călin Anton Popescu-Tăriceanu.

-Măsura este bună, dar nu este sustenabilă.

-Un alt risc este deraierea acordului cu Fondul. Nu ar fi mare problemă deraierea acordului, dar în lipsa acordului pierdem top-upul de 10% la fondurile de coeziune. De exemplu, la autostrăzi unde contribuţia UE este de 85%, practic contribuţia este de 95%. Riscurile sunt foarte mari de aceea nu voi promulga legea fără o discuţie foarte serioasă cu Guvernul. Măsura ar fi foarte bună pentru companii, dar problemă e să nu punem în risc stabilitatea fiscal-bugetară a ţării.

-Urmăresc cu atenţie absorbţia fondurilor europene cu care s-a lăudat guvernul Ponta. Vă spun cert că creşterea masivă a plăţilor către România se datorează de contractele semnate de guvernul Boc. Anul trecut nu s-a semnat nici un contract mare, abia anul acesta se pare că se semnează câteva contracte.