La începutul săptămânii trecute premierul Emil Boc şi cabinetul acestuia şi-au dat demisia, ca urmare a protestelor după doi ani de măsuri de consolidare fiscală. În pofida incertitudinii, în aceeaşi zi, FMI a anunţat că se aşteaptă ca acordul preventiv, semnat de România cu Fondul, UE şi BM, să continue.
Moody’s se aşteaptă ca noul guvern, condus de Mihai Răzvan Ungureanu, să respecte politicile FMI.
„Ne aşteptăm ca Mihai Ungureanu şi cabinetul său (…) să rămână în funcţie până la alegerile din toamnă. Declaraţiile publice ale lui Ungureanu şi alegerile sale în privinţa miniştrilor Economiei şi de Finanţe arată că este puţin probabil în această perioadă politicile (guvernamentale, n.r.) să devieze de la calea prescrisă de FMI”, notează analistul Moody’s Atsi Sheth.
Aşteptările pentru continuarea sprijinului de la UE-FMI-BM şi respectarea condiţiilor din acordul preventiv susţin ratingul României, întrucât vor împiedica situaţia fiscală a ţării să devină victimă a incertitudinii politice şi vor oferi în continuare o asigurare financiară, calmând în acelaşi timp şi temerile pieţelor financiare, cauzate de schimbarea de guvern.
Reformele structurale şi fiscale adoptate de România de la semnarea primului acord cu FMI, în 2009, au îmbunătăţit percepţia pieţelor internaţionale de obligaţiuni privind riscul ţării, situaţie evidentă la vânzarea de obligaţiuni în dolari la începutul lunii februarie.
„Menţinerea încrederii pieţei este importantă pentru a acoperi necesarul de refinanţare în viitor”, potrivit analizei Moody’s.
În timp ce datoria României, de 34% din PIB, este modestă, structurarea pe termen scurt lasă Guvernul cu un necesar de refinanţare de 12% din PIB în acest an şi în 2013.
„Îndeplinirea criteriilor din acordul preventiv este crucială, întrucât FMI, UE şi BM sunt o potenţială sursă de refinanţare”, afirmă Sheth.
Protestele antiausteritate au ridicat piedici în calea implementării unor noi reforme structurale. Impactul ar putea fi diluarea sau întârzierea unor reforme în acest an, dar nu deraierea întregii agende de consolidare fiscală şi reforme structurale. Motivul este că orice guvern, indiferent de formulă, este improbabil să rişte pierderea susţinerii FMI, UE şi BM, care ar afecta perspectivele de creştere economică.
În plus, ca o recunoaştere a provocărilor politice din România şi a dificultăţilor din zona euro, care afectează România, FMI ar putea relaxa unele condiţii, atâta timp cât politicile avansează într-o direcţie pozitivă.
În consecinţă, reformele planificate în domeniile energiei şi sănătăţii ar putea fi mai lente şi mai blânde asupra populţiei, situaţie care ar atenua resentimentele protestatarilor, consideră analistul Moody’s.