Un document CNSAS aruncă în aer o retrocedare de 9323 de hectare de pădure

Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Mureş a promovat o cerere de revizuire împotriva Sentinţei civile 764 din 28 iunie 2007, pronunţată de Judecătoria Reghin, prin care s-a reconstituit suprafaţa de 9.323 ha teren cu vegetaţie forestieră pentru moştenitoarele lui Banffy Daniel – Bethlen Anna, Bethlen Susana şi Szenkuti Eva.

‘Cererea de revizuire promovată de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mureş, la data de 24 iunie 2014, se bazează pe un document eliberat de CNSAS, document intitulat Deciziune Penală 2.213 din 3 decembrie 1952 a Tribunalului Capitalei, care arată că autorul petentelor, numitul Banffy Daniel a fost condamnat la 8 ani de muncă silnică şi 10 ani degradare civică pentru instigare la crime împotriva umanităţii, prevăzute de art.3, lit. c din Decretul 207/48, odată cu această condamnare dispunându-se şi confiscarea întregii averi. Prin urmare, Comisia Judeţeană Mureş a apreciat că reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 9.323 ha s-a făcut cu nerespectarea legii, având în vedere că preluarea averii numitului Banffy Daniel nu s-a făcut de către regimul comunist, ci pentru instigarea la crime împotriva umanităţii din perioada 1940-1944’, a declarat luni Ioana Rus, şefa Serviciului Juridic din cadrul Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureş.
Potrivit juristei, s-a depus cerere de revizuire şi împotriva Deciziei 368/28.05.2008, pronunţată de Tribunalul Mureş, prin care a rămas definitivă şi irevocabilă sentinţa 764/28.06.2007, prin care celor trei moştenitoare li se restituia suprafaţa de 9.323 hectare de teren cu vegetaţie forestieră pe raza comunelor Stânceni, Răstoliţa şi Lunca Bradului.
Potrivit documentului CNSAS, conduita lui Banffy Daniel în perioada de ocupaţie horthystă din Ardeal a fost ‘vădit contrară intereselor României şi populaţiei româneşti din Ardeal’ şi că ‘faţă de această conduită, averea autorului Banffy Daniel a fost preluată de statul român’.

Din acest motiv, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Mureş a considerat că bunurile respective au fost confiscate ca urmare a săvârşirii unor crime contra umanităţii sau crime de război în perioada 6 septembrie 1940 – 9 mai 1945, şi nu constituie preluare abuzivă, deci nu fac obiectul legii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Subprefectul judeţului Mureş, Vasile-Liviu Oprea, a declarat pentru AGERPRES că suprafaţa fondului forestier în judeţul Mureş este de 174.391 hectare, din care 103.667 hectare proprietate publică a statului şi că pe rolul instanţelor de judecată din ţară se află procese pentru revendicarea a încă 65.612 hectare de pădure de către urmaşii fostelor familii nobiliare.

Alte articole

CNSAS va cere documente despre candidații la alegerile prezidențiale, pentru a verifica dacă au colaborat cu Securitatea. Călin Georgescu poate fi direct vizat

Candidat SOS România la Senat, fost lucrător al Securităţii

‘În prezent, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Mureş de pe lângă Instituţia Prefectului are pe rolul instanţelor de judecată 8 dosare cu litigii asupra unor terenuri cu vegetaţie forestieră, pe o suprafaţă solicitată de urmaşii fostelor familii nobiliare de 65.612 hectare. Toate aceste litigii se judecă în instanţe din judeţele Mureş, Prahova, Botoşani, fie în primă instanţă, fie în diferite etape ale procesului, unele în revizuire. Într-un număr de 10 dosare s-au pronunţat sentinţe definitive şi irevocabile, în defavoarea Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate, suprafaţa care urmează să fie reconstituită fiind o suprafaţă totală de aproape 8.184 hectare de pădure. Instituţia are 11 procese câştigate pentru 44.362 hectare de pădure şi, deşi în acestea există sentinţe definitive şi irevocabile, două au fost reactivate, una privind suprafaţa de 9.323 ha de teren cu vegetaţie forestieră’, a declarat Vasile-Liviu Oprea.