TĂRICEANU, ales preşedinte al PLR: „România are nevoie de un nou proiect politic şi de o nouă viziune”

Călin Popescu-Tăriceanu a fost ales sâmbătă preşedinte al Partidului Liberal Reformator (PLR), acesta fiind votat în unanimitate de către delegaţii la Congresul partidului. Nici nu se putea altfel, mai ales că Tăriceanu a fost singurul candidat înscris pentru această funcţie.

De asemenea, au fost aleşi, prin vot secret, cei 19 vicepreşedinţi ai PLR, funcţii pentru care s-au înscris 19 candidaţi. Aceştia sunt: Daniel Barbu, Cătălin Beciu, Radu Boroianu, deputat Steluţa Cătăniciu, senatorul Petru Ehegartner, deputat Graţiela Gavrilescu, Andrei Gerea, deputatul Guran Virgil, senatorul Sorin Ilieşiu, deputatul Nicu Marcu, Marius Mateescu, senator Nasta Nicolae, deputatul Ion Pârgaru, Păun Dan, Ovidiu Szilagi, Mihai Stânişoară, Radu Stroe, Jan Tucan, Ioan Uţiu. Pentru funcţia de membru în Biroul Politic Central s-au înregistrat 36 de candidaturi. Primii 27 clasaţi vor fi membri plini, iar ceilalţi supleanţi.

PLR reprezintă un proiect politic rezultat din parteneriatul dintre Grupul de Iniţiativă pentru Păstrarea Identităţii Liberale, iniţiat de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi Partidul Naţional al Mediului.

„În opinia mea există trei mari piloni pe care trebuie clădit un proiect de ţară: cetăţenii, statul şi societatea. Drepturile, libertăţile şi bunăstarea cetăţenilor reprezintă piatra de temelie a oricărei democraţii. (…). Din păcate, o mare parte a clasei politice a uitat în ultimii zece ani că drepturile cetăţenilor nu se pot rezuma la dreptul de vot, asigurat în urma deciziilor politice”, a susţinut Tăriceanu.

Alte articole

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu scapă de dosarul de luare de mită. Procurorii DNA cer însă confiscarea mitei de 800.000 dolari

Noul preşedinte al PLR a criticat, totodată, legea partidelor politice, pe care a etichetat-o drept ‘cea mai complicată şi prohibitivă lege’, precum şi ‘expansiunea instituţiilor statului asupra cetăţeanului’.

Cât priveşte rolul statului, Călin Popescu Tăriceanu a spus că acesta trebuie să-şi protejeze cetăţenii, dar nu ‘să le dea de mâncare’.

„Din acest punct de vedere, este esenţială o morală a instituţiilor statului. Trebuie să înţelegem că munca este cea care asigură bunăstarea. Nu statul, nu prim-ministrul, nu preşedintele, nu primarul, ci numai munca. Nu vom putea merge mai departe în politica românească dacă nu ne vom întoarce cu faţa, în mod cinstit, către muncă”, a spus Tăriceanu.

Tăriceanu a mai afirmat că România trebuie să ajungă cea de-a şaptea putere economică a Europei şi acest lucru se va întâmpla când românii vor fi în primele şapte locuri la nivelul calităţii vieţii în Europa.

Pe de altă parte, Tăriceanu a criticat guvernarea care a venit din 2009. ‘Domnul Boc ne-a spus că a venit criza. A fost întâi criza economică şi apoi a fost cealaltă dată de binomul groazei, Băsescu şi PDL. Prima criză, fără îndoială nu cred că putea fi evitată, dar a doua, în mod cert, putea să fie evitată’, a mai susţinut acesta, citat de Agerpres.