TOP 5 mănăstiri din Moldova pe care trebuie să le vizitezi GALERIE FOTO

1. Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna este una dintre cele mai cunoscute lăcaşuri de cult din Moldova, fiind construită în anul 1466, sub ctitoria lui Ştefan cel Mare. Mănăstirea ortodoxă de călugări are Hramul Adormirii Maicii Domnului şi este un important centru cultural şi artistic, nu numai religios, incluzând un muzeu bogat în lucrări ale călugărilor.

Ştefan cel Mare a construit mănăstirea, între anii 1466 şi 1469, ca fiind locul său de înmormântare, iar biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost sfinţită un an mai târziu, potrivit romanianmonasteries.org.

La doar trei ani după ce mănăstirea a fost terminată, un incendiu a distrus-o, dar a fost imediat refăcută. A fost distrusă din nou, în 1653, de către armata cazacă a lui Timuş Hmelniţchi, ginerele lui Vasile Lupu. Actuala biserică a fost practic refăcută între anii 1653 şi 1662 de către Vasile Lupu şi succesorii săi. Planul bazei urmează planul edificiului original, cum s-a putut dovedi când fundaţia primei biserici a fost dezgropată, între 1968 şi 1970.

Alte articole

Turismul rural, noua modă în România? „Tarifele au început să fie mai mari decât în Spania sau Italia”

România, promovată turistic de influenceri străini. Statul român le va plăti circa 10 milioane de euro

Ştefan cel Mare a domnit o jumătate de veac, între 1457-1504, şi a avut numeroase victorii împotriva turcilor. Se spune că domnitorul a zidit câte un edificiu religios după fiecare victorie militară importantă. În mănăstirea Putna se află şi mormântul lui Ştefan cel Mare, precum şi a altor membri ai familiei.

Deşi biserica actuală urmează planul edificiului unei biserici moldoveneşti tipice din secolele al XV-lea şi al XVI-lea, ea are multe particularităţi arhitecturale şi decorative care sunt tipice bisericilor din secolul al XVII-lea. Pereţii exteriori nu mai au faţadele netede din timpurile anterioare, ci două rânduri de arcade nelustruite înconjoară clădirea, cele mici deasupra frânghiei întoarse din piatră, iar cele înalte dedesubtul ei. Motivul acesta – al frânghiei răsucite – a fost prima dată întâlnit la biserica Manastirii Dragomirna, în 1609.

Ferestrele înalte ale exonartexului, trei pe faţada vestică şi câte una pe cea nordică şi cea sudică, urmează forma şi mărimea arcadelor mate şi înalte. Părţile lor superioare sunt decorate cu motive decorative complexe din piatră gravată. Toate celelalte ferestre sunt mult mai mici, cu bolte ascuţite şi cu chenare pătrate din piatră sculptată. De obicei, era câte o fereastră pe fiecare absidă, dar aici sunt câte trei ferestre pentru fiecare absidă, o altă influenţă târzie. De asemenea, turla diferă de cele tradiţionale, ea având două etaje. În partea inferioară octagonală se află câte o ferestruică pe fiecare latură cu câte un pilastru în stil baroc răsucit între ele. În partea superioară şi mai îngustă se află cele patru ferestre obişnuite.

Citeşte şi Cele mai frumoase şi neştiute castele din România GALERIE FOTO

2. Mănăstirea Voroneţ

Mănăstirea Voroneț se află în satul cu același nume, la numai jumătate de oră de Suceava și la câțiva kilometri de Gura Humorului. Satul Voroneț este înconjurat de păduri și dealuri, iar o drumeție în împrejurimi te va convinge că Bucovina este una dintre cele mai frumoase regiuni ale României, potrivit wonderfulromania.ro.

Mănăstirea Voroneţ este una dintre cele mai cunoscute şi mai vizitate dintre mănăstirile Moldovei, fiind apreciată pentru unicitatea sa, dată de aşa-numita culoare „albastru de Voroneţ”. Construită în anul 1488, în decursul a numai patru luni, Mănăstirea Voroneţ este cea mai valoroasă ctitorie a lui Ştefan cel Mare, potrivit turistcenter.ro.

Mănăstirea Voroneț este deopotrivă un loc de pelerinaj pentru credincioși, dar și unul dintre cele mai importante obiective turistice ale Moldovei, fiind inclusă pe lista de monumente de arhitectură din patrimoniul UNESCO.

Mănăstirea a fost supranumită „Capela Sixtină a Estului”, datorită numărului impresionant de picturi. În interior, pot fi admirate scene biblice precum Cina cea de Taină, Împărtășirea Apostolilor, Spălarea Picioarelor și Ciclul Patimilor, iar în naos se află un tablou al lui Ștefan cel Mare.

De asemenea, la Voroneț se află înmormântat primul stareț al mănăstirii, Sfântul Daniil Sihastru, unul dintre cei mai vestiți duhovnici ai Moldovei. Mormântul este vegheat de o candelă mereu aprinsă.

3. Mănăstirea Humor

Mănăstirea Humor se află în apropiere de Suceava, în localitatea Mănăstirea Humorului. Aceasta a fost ctitorită de Toader Bubuiog în anul 1530 şi poartă Hramul Adormirii Maicii Domnului. Ruinele caselor mănăstireşti sunt obiective extrem de importante şi interesante, completând peisajul creat de Bisericile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sf. Gheorghe”, dar şi de cele două turnuri impresionante.

Prima biserică, construită în 1415, a fost ctitorită de Ioan Vornicul în vremea lui Alexandru cel Bun. A fost distrusă păstrându-se zidurile, iar ruinele se pot vedea la 500 metri de actuala mănăstire. În 1530 este reconstruită pe un loc nou, ctitor Domn Petru Voievod şi marele logofăt Jupân Toader Bubuiog şi soţia lui Anastasia, potrivit manastiribucovina.romaniaexplorer.com. În 1641, zidurile înconjurătoare sunt întărite şi se construieşte turnul de apărare de către Vasile Lupu.

Mănăstirea Humor impresionează cu pictura sa exterioară, cea mai veche din ţară, fiind realizată de meşterul Toma, si reprezintă: Imnul acatist al Bunei Vestiri (24 de strofe-scene cuprinzând printre altele Glorificare Mariei), asediul Constantinopolului, Legenda fiului risipitor, Judecata de Apoi. În pictură se regăsesc şi elemente locale precum: buciumul, laviţa, ştergarul.

Arhitectura bisericii se înscrie în seria monumentelor specifice vremii lui Petru Rareş. În timpul lui, biserica a fost restaurată.

Pictura interioară este parţial realizată de Toma, zugrav de Suceava, în anul 1535. Sunt remarcabile: Cina cea de Taină (absida altarului), Ospeţia lui Avram (conca de sud), Tablou votiv, Maica Domnului (cupola pronaosului), icoanele de factură bizantină, sec. XVI, portretele ctitorilor (firidele gropniţei), pietrele de mormânt.

Citeşte şi TURISM în România: Statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Şumuleu Ciuc

4. Mănăstirea Moldoviţa

Mănăstirea din Vatra Moldoviţei, judeţul Suceava, a fost construită în anul 1532, de Domnitorul Petru Rareş. Cea mai importanta caracteristică a Bisericii „Buna Vestire” este exonartexul cu cele trei bolţi în faţada vestică. Dintre toate bisericile bucovinene, picturile exterioare de aici s-au pastrat cel mai bine, scrie romanianmonasteries.org.

Biserica a fost pictată în 1537, atât în interior, cât şi în exterior. Diferenţele de stil semnificative între scene variate indică faptul că trebuie să fi muncit mai mulţi pictori la Moldoviţa.

În 1607 Episcopul de Rădăuţi Efrem a decis construirea solidă a incintei cu trei turnuri. Cel de la intrare şi cel din colţul sud-estic sunt pătrate, dar cel din colţul nord-estic este rotund. O poartă arcuită conduce către turnul de la poartă şi mai apoi către aşezământul monahal. Bolta porţii este decorată cu rozete sculptate în piatră.

Pictura exterioară a Bisericii „Buna Vestire” s-a păstrat cel mai bine, dintre toate bisericile bucovinene. Mai ales în faţadele sudică şi estică există picturi care nu au fost şterse de trecerea timpului şi care sunt capabile să arate cât de luminoase erau faţadele decorate în timpul domniei lui Petru Rareş. Chiar sub streşini, sunt 105 nişe, fiecare cu un înger pictat. Pe pilonul vestic, în partea stângă a intrării şi pe înalta deschizătură a faţadei sudice, sunt trei Sfinţi militari pe cai care stau în picioarele dinapoi şi cu o sabie sau o suliţă în mâini. Cel mai sus se află Sf. Gheorghe, apoi Sf. Dumitru şi Sf. Mercurius.

Ca de obicei, pe faţada sudică, se află cântecul religios Acatistul. Cele 24 de strofe ale imnului acoperă patru catastifuri.

Pictura interioară nu se abate de la tradiţie, însă Răstignirea (naos) e socotită cea mai valoroasă realizare pe această temă din bisericile Bucovinei. În apsida altarului scena Cina cea de Taină Îl are pe Iisus în centru. Bogăţia elementelor figurative şi decorative sunt impresionante la Fecioara Oranta din bolta pronaosului, ca şi la Maica Domnului Înduratoare din timpanul portalului. Culoarea specifică Mănăstirii Moldoviţa este galbenul.

Citeşte şi Cele mai frumoase locuri din România pe care nu trebuie să le ratezi

5. Mănăstirea Suceviţa

Mănăstirea Suceviţa este atestată din anul 1582 şi este localizată în apropiere de Rădăuţi, în satul Suceviţa. Complexul mănăstirii are la bază o legendă, ce spune că, pentru răscumpararea unor păcate, o femeie a adus, timp de 30 de ani, piatră pentru construcţie cu carul său tras de bivoli. Decorată cu picturi murale de interior şi de exterior, mănăstirea este una dintre cele mai frumoase reprezentări ale stilului bizantin şi gotic.

Pornind de la arhitectura complexului, ce seamănă mai mult a cetate fortificată sau curte domească, cuprinzând central biserica, mănăstirea se prezintă ca un nucleu al credinţei ortodoxe, ce păstrează şi astăzi farmecul şi atmosfera monahală străveche. În incinta fortificată se găsesc casele domneşti şi chiliile, dar şi un muzeu ce păstrează autentice valori ale artei religioase de secol XV – XVI: sculptură în lemn şi piatră, broderii, argintărie şi manuscrise care au fost dăruite mănăstirii de ctitorii şi de urmaşii acestora, potrivit manastirea-sucevita.ro.

Istoria mănăstirii Suceviţa este puternic legată de numele familiei Movileştilor. Avându-şi începutul într-un modest schit de lemn, atribuit călugărului Pahomie, aşezarea monahală a luat fiinţă printr-o biserică din zid ridicată la sfârşitul secolului al XVI-lea de Gheorghe Movilă. Cel mai mare dintre fraţii Movilă, acesta îmbracă haina călugărească la mănăstirea Probota, ajungând mitropolit al Moldovei. La început o mănăstire de proporţii modeste, al cărei stareţ a fost chiar fondatorul ei, Gheorghe Movilă, Suceviţa a fost zidită cu cheltuiala întregii familii, devenind ulterior o adevărată emblemă a boierilor Movileşti.

UNESCO a inclus, în anul 1993, o parte dintre mănăstirile pictate ale Moldovei în lista de Situri de Patrimoniu Mondial, printre care se numără şi Mănăstirea Arbore, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Moldoviţa, Mănăstirea Suceviţa şi Mănăstirea Voroneţ.

Citeşte şi Cele mai frumoase DESTINAŢII DE TOAMNĂ din România. GALERIE FOTO