Dispariţii BIZARE, sunete înfricoşătoare, ritualuri sataniste în apropiere de Bucureşti VIDEO

În apropierea cimitirelor Giuleşti şi Giuleşti-Sârbi se ridică ruinele Mănăstirii Doamna Chiajna, lăcaş în jurul căruia se învârt multe mituri urbane şi legende pe care toţi locuitorii din zonă le-au auzit din generaţie în generaţie.

Crime oribile, dispariţii stranii şi boli terifiante – toate au ţesut în jurul acestei mănăstiri, care nu a fost folosită niciodată, aura unui loc în care lumile se întrepătrund şi paranormalul înlocuieşte raţiunea.

Vezi: O fotografie cu Mănăstirea Chiajna-Giuleşti, prima în topul Wiki Love Monuments 2011 FOTO

Ruinele Mănăstirii Chiajna se ridică în câmp, unde vântul urlă a pustiu iar ciorile croncăne nestingherite, printre gunoaie şi câini înfometaţi. Despre biserica-cetate se spune că este un loc bântuit şi nu o dată oamenii au povestit că, dacă li s-a întâmplat să treacă noaptea prin zonă, au văzut umbre stranii şi au auzit sunete înfricoşătoare pe lângă pereţii mănăstirii. Tot aici, localnicii din Giuleşti-Sârbi spun că în nopţile cu lună plină se mai aude încă sunetul unui clopot, clopotul mare al mănăstirii, care a fost aruncat în apele revărsate ale Dâmboviţei undeva în secolul al XVIII-lea.

Se spune, de asemenea, că în 1967, în apropierea zidurilor mănăstirii a fost găsit cadavrul unui adolescent îmbrăcat într-un costum bleumarin, cel mai probabil o uniformă şcolară, iar în buzunar avea un bilet de tren emis de CFR Titu. Ulterior, anchetatorii au stabilit că fusese exmatriculat din cauza mai multor abateri şi venise la Bucureşti pentru a-şi căuta de lucru şi că fusese ucis de un alt tânăr cu care se întâlnise în Gara de Nord.

La mijlocul anilor ’90, se spune că doi studenţi de la Politehnică pasionaţi de mistere şi paranormal au dispărut în mod bizar, fapt întărit de apariţia, în 2008, a unui film documentar. Filmul, făcut public pe YouTube şi intitulat „Bucureşti, 13„, spunea povestea celor doi şi folosea imagini video care fuseseră, chipurile, filmate de aceştia în expediţii precedente la mănăstire. Totuşi, se pare că povestea este doar un fel de „Blair Witch” dâmboviţean şi că nu este nimic altceva decât ficţiune.

CITEŞTE ŞI: ROMÂNIA MISTICĂ. Descoperă blestemul mireselor moarte

Atraşi de legendele care înconjoară zidurile Mănăstirii Chiajna, se spune că sataniştii au transformat acest loc într-unul în care îşi desfăşoară adesea ritualurile. Deseori aici se regăsesc urme de focuri care au ars peste noapte şi în jurul căruia s-ar fi putut aduna adepţii bisericii diavolului.

Pe pereţii construcţiei se pot citi tot felul de inscripţii. Undeva în interiorul ei, însă, pe unul dintre ziduri, a apărut ceva ce pare a fi un chip misterios. Unii spun că ar fi figura unei fete, alţii văd un înger şi au fost chiar ochi care au zărit Sfinxul. Una dintre cele mai răspândite variante ar fi că este tocmai chipui fiicei doamnei Chiajna, Ancuţa, ucisă la ordinul mamei sale după ce se căsătorise fără aprobarea ei cu bărbatul iubit, iar apariţia atrage pelerini din toată ţara care vor să vadă minunăţia.

CITEŞTE ŞI: Povestea uriaşilor, între mit popular şi secret de stat

Mănăstirea are o istorie zbuciumată şi relativ neclară. Ridicată în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1882) şi desăvârşită în timpul domnitorului Nicolae Mavrogheni (19786-1790), mănăstirea a primit numele de Doamna Chiajna, după fiica lui Petru Rareş şi nepoata lui Ştefan cel Mare. O construcţie în stil neoclasic impresionantă, de 43 de metri lungime şi 18 înălţime, mănăstirea putea fi uşor confundată cu o cetate, ceea ce s-a şi întâmplat chiar înainte ca lăcaşul să fi fost sfinţit. Turcii au atacat-o într-o noapte şi au incendiat-o, în urma flăcărilor mistuitoare rămânând doar ruinele care au dăinuit până în ziua de azi. Cel puţin aceasta este o variantă a istoriei Mănăstirii Chiajna.

CITEŞTE ŞI: Fenomene PARANORMALE în apropiere de Capitală. Nimeni nu poate explica ce se întâmplă în acel loc

O altă legendă spune că aceasta era funcţională în 1792, când a izbucnit ciuma din vremea domniei lui Mihai Şuţu, molimă în timpul căreia acolo ar fi murit chiar Mitropolitul Cozma al Ţării Româneşti şi de la care i se trage faima de biserică blestemată. Arhiva şi scriptele care vorbeau despre începuturile mănăstirii au fost arse în totalitate, şi tocmai de aceea nu există o variantă clară, oficială, care să vorbească despre istoria acestui lăcaş de cult, care ar fi trebuit să fie unul dintre cele mai importante din ţară.

Impresionanta ruină a rămas totuşi în picioare, dar turla a căzut la cutremurul din 1977. De-a lungul timpului au existat mai multe tentative de a restaura Mănăstirea Chiajna. În vremea comunismului, când în întreaga ţară au fost demolate o mulţime de biserici, autorităţile nici nu au vrut însă să audă de restaurare, când episcopul Antim Nica a cerut aprobare. Iar după revoluţie s-a vorbit de mai multe ori despre începerea lucrărilor, dar niciodată intenţiile nu s-au concretizat.