După Congres, liberalii au încercat să înregistreze la Tribunal modificările statutare, însă acestea au fost contestate de către primarul Dănuţ Bădău din Pucioasa. Marţi, prima instanţă i-a dat primarului dreptate, liberalii putând face apel la această decizie. Dacă vor pierde şi de această dată, există riscul ca PNL să fie nevoit să convoace un nou Congres.
„Instanţa admite în parte cererea formulată de petentul Partidul Naţional Liberal, prin secretar general Marian Petrache. Dispune consemnarea în Registrul partidelor politice a documentelor ce atestă desfăşurarea adunărilor generale ale partidului, respectiv procesul-verbal al Congresului Extraordinar din data de 27.06.2014 şi procesul-verbal al Congresului Ordinar din data de 28.06.2014. Admite în parte cererea de intervenţie voluntară principală formulată de intervenientul Dănuţ Bădău. Respinge cererea formulată de petentul Partidul Naţional Liberal de încuviinţare a modificărilor aduse Statutului Partidului Naţional Liberal. Obligă petentul la plata către intervenient a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în 5 zile de la comunicare, cererea ce se depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 08.09.2014″, se arată în decizia TMB.
Fostul preşedinte al PNL, Crin Antonescu, a afirmat că nu ştie care sunt motivele pentru care nu au fost înregistrate modificările la Statut, însă din punct de vedere politic lucrurile sunt clare. „Am demisionat, s-a organizat un Congres în care domnul Klaus Johannis a fost ales în bună regulă drept preşedinte al PNL şi ca atare este lider al partidului„, a declarat Antonescu. Acesta nu exclude ca decizia Tribunalului să fie generată de un simplu viciu de procedură.
În varianta în care s-ar putea organiza un nou Congres, Antonescu a anunţat că nu va candida la postul de preşedinte.
Primarul Dănuţ Bădău susţine că Johannis nu a făcut dovada că este membru al vreunei organizaţii a PNL, aceasta fiind doar unul dintre motivele contestaţiei sale. „Johannis nu putea să preia conducerea partidului având în vedere că statutul PNL trebuia mai întâi încuviinţat de instanţă”, declarat Bădău la începutul lunii august pentru incomod-media.ro. De asemenea, Bădău a spus că a fost limitat dreptul membrilor de partid de a candida la o funcţie de conducere întrucât era prevăzut că pot fi depuse candidaturi cu 48 de ore înaintea Congresului, iar în realitate s-au scurs doar 12 ore între adoptarea noului Statut şi alegerile pentru noua conducere.
Decizia instanţei pune beţe în roate şi fuziunii dintre liberali şi democrat-liberali întrucât procedura juridică în această chestiune nefiind finalizată.
Noul statut prevede că preşedintele liberalilor şi cei 31 de vicepreşedinţi sunt aleşi uninominal în congresul partidului. Atribuţiile vicepreşedinţilor urmează să fie propuse ulterior în Biroul Politic Naţional şi aprobate de Delegaţia Permanentă.
De asemenea, noul statut stipulează că secretarul general al partidului este propus de preşedintele PNL şi validat de Biroul Politic Naţional, în care membri de drept vor fi liderii de filiale ai partidului, liderii şi viceliderii grupurilor parlamentare, primarii de municipii reşedinţă de judeţ şi preşedinţii de consilii judeţene şi liderul delegaţiei de europarlamentari PNL.
Din noul statut a fost scoasă prevedere că PNL este membru ALDE şi al Internaţionalei liberale. Afilierea PNL la un grup european va fi decisă de Congresul ordinar al formaţiunii.
Noul statul al PNL cuprinde şi faptul că denumirea, identitatea, tradiţia istorică şi unitatea sunt valori imuabile ale partidului, propunere a preşedintelui de onoare al liberalilor, Mircea-Ionescu Quintus.