‘Este un portofoliu extrem de important, este extrem de bine că este ocupat de o femeie. Din păcate, persoana, nu ştiu cât de potrivită este, ce o califică pe doamna Corina Creţu pentru acest portofoliu. Cel mai important este că a fost obţinut acest portofoliu ca urmare a intervenţiilor preşedintelui Traian Băsescu şi nu ca urmare a capacităţii de negociere a premierului Ponta. Probabil, dacă stăteam doar în baza domnului Ponta, am fi primit portofoliul ‘Ajutor Umanitar’, de care, oricum, vom avea nevoie după guvernarea Ponta’, a declarat Cristian Petrescu.
De asemenea, într-un comunicat difuzat miercuri, PMP salută obţinerea de către România a funcţiei de comisar european pentru Politici Regionale.
‘Dincolo de această reuşită a României, rămâne realitatea obiectivă că prim-ministrul Victor Ponta a încălcat flagrant legea atunci când a ţinut secretă candidatura reprezentantului României în Comisia Europeană, deşi Legea 373/2013 privind Cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, îl obliga foarte clar pe premier să informeze Legislativul în legătură cu nominalizarea persoanei în vederea ocupării funcţiei de comisar european. Mai mult, acelaşi act normativ. impunea audierea în Parlament a persoanei nominalizate de Guvern. Victor Ponta va trebui să dea explicaţii de ce nu a respectat legea în vigoare, urmărind doar interesul său privat’, se arată în comunicatul PMP.
Corina Creţu va deţine portofoliul Politici Regionale în viitoarea Comisie Europeană, potrivit anunţului făcut miercuri de preşedintele ales al noului executiv comunitar, Jean-Claude Juncker, care a prezentat într-o conferinţă de presă componenţa Colegiului comisarilor pentru perioada 2014-2019.
Corina Creţu este în prezent vicepreşedinte al Parlamentului European, din partea grupului europarlamentar Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), al doilea ca mărime din legislativul european. Dintre cei 28 de membri ai Colegiului comisarilor europeni (câte un comisar din fiecare stat membru al Uniunii Europene), 15 sunt de centru-dreapta, opt sunt social-democraţi sau socialişti şi cinci sunt liberali.