„Eu sunt pentru dialog, pentru orice fel de discuţie, însă în acelaşi timp eu cred foarte mult în descentralizare şi dacă reuşim împreună să facem acest lucru, după aceea putem să discutăm de celelalte. (…) Dacă descentralizarea înseamnă acelaşi lucru atunci nu avem niciun fel de conflict, ne înţelegem perfect„, a răspuns Victor Ponta unei întrebări puse în legătură cu proiectul de autonomie a „Ţinutului Secuiesc” iniţiat de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR).
Totodată, Victor Ponta a declarat joi, la Cozmeni, în judeţul Harghita, că pentru el „nu există primar român sau maghiar” şi că, în calitate de şef al Guvernului, se simte în mod egal responsabil în faţa tuturor reprezentanţilor legitimi ai comunităţilor locale, indiferent de etnia acestora.
„Important este următorul mesaj pe care eu vreau să îl spun încă o dată pentru toată lumea. Politica e politică şi eu cred că UDMR este singurul reprezentant politic legitim al comunităţii maghiare din România. Cred că e foarte important ca să trăim toţi în această ţară în dialog şi pace, şi aici şi rolul meu ca lider de partid şi al lui Hunor Kelemen este extrem de important în a găsi totdeauna soluţii de dialog. Dar dincolo de politică, contează viaţa de zi cu zi a oamenilor şi eu am vrut să dau un mesaj foarte clar că nu există nicio comunitate în România care să fie defavorizată (…) Avem microbuze, trebuie să fie pentru toată lumea, pentru toţi copiii. Avem bani pentru alimentări cu apă, pentru cămine, trebuie să fie pentru toată lumea, nu primeşte cineva mai mult şi cineva mai puţin (…) Pentru mine nu există primar român sau maghiar, pentru mine există primari aleşi de către comunităţile lor şi au aceeaşi legitimitate şi aceleaşi drepturi, iar eu sunt prim-ministru responsabil în faţa tuturor, fără niciun fel de deosebire„, a declarat Victor Ponta.
Liderul Uniunii, Kelemen Hunor, a declarat pentru Agerpres că proiectul de autonomie nu este „un proiect guvernamental”, ci unul politic şi a menţionat că înainte de a fi discutat cu partidele de la putere şi din opoziţie acesta va fi supus dezbaterii publice.
„Nu este o problemă de partide politice în acest moment (…), nu este o problemă de opoziţie şi zonă guvernamentală, nu este un proiect guvernamental, nu este un proiect de coaliţie. Noi trebuie să purtăm acest dialog în acest moment, în această fază cu societatea românească, asta e ordinea firească şi logică şi asta vom urmări. Şi apoi, sigur, vom discuta şi cu partidele politice, dar noi nu credem că în acest moment trebuie să începem cu partidele politice„, a declarat Kelemen Hunor.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, declara pe 9 august că proiectul de autonomie, care va fi înaintat Parlamentului, va intra în dezbatere publică. Potrivit acestuia, documentul a fost elaborat în limba română, iar în prezent se lucrează la traducerea lui în limba maghiară.
În urmă cu două luni, preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, care a lucrat la proiectul de autonomie, arăta că acesta cuprinde cinci elemente importante: atribuţiile ce vor fi delegate de statul român către autorităţile regionale şi locale, limbile oficiale din regiune, asigurarea proporţionalităţii etnice în instituţiile publice, autonomia fiscală şi drepturile românilor din zonă.
UDMR propune, printre altele, ca în regiunea autonomă Ţinutul Secuiesc limba maghiară să fie limbă oficială alături de limba română, iar în toate instituţiile publice, atât cele din subordinea autorităţilor locale, cât şi centrale, să existe proporţionalitate etnică, adică numărul angajaţilor de o anumită etnie să respecte ponderea pe care aceasta o deţine în comunitatea locală. Antal Arpad a precizat că acest model funcţionează cu succes în Tirolul de Sud şi consideră că este adecvat.
Cât priveşte românii care trăiesc în această regiune, Antal Arpad a dorit să dea asigurări că drepturile acestora nu vor fi îngrădite prin acest statut şi că beneficiile autonomiei se vor răsfrânge şi asupra lor.