Copiii dintr-o localitate din SUCEAVA învaţă la etajul cârciumii din sat. Micuţii împart WC-ul cu chefliii

Cei 12 preşcolari din Hreaţca, comuna Vultureşti, micuţi cu vârste cuprinse între 3 şi 5 ani, învaţă la etajul clădirii ce adăpostește şi crâşma din sat, scrie monitorulsv.ro. De la şosea, clădirea pare abandonată, demnă de Ev Mediu, iar cei ce nu sunt din partea locului cu greu îşi pot da seama că, la etaj, funcţionează o unitate de învățământ. Plăcuţa care ar trebui să semnaleze prezența unei unităţi de învăţământ lipseşte, nu şi literele mari, de culoare verde, care indică „Bodega” satului.

Citeşte şi Grădiniţa de fiţe a lui Adi Minune a dat faliment

De parcă nu ar fi fost suficient, peisajul sărăcăcios este completat de o toaletă aproape primitivă situată în spatele clădirii, aceasta fiind folosită atât de clienţii birtului sătesc, cât şi de preşcolari. Cu alte cuvinte, micuţi de 3 ani merg la aceeaşi toaletă cu chefliii satului.

În prezent, la Hreaţca învaţă doar preşcolarii din sat, însă până în această toamnă, aici au funcţionat şi clase primare.

Vecini cu crâşma, din 1990

Construită în 1976, clădirea din Hreaţca aparţine firmei Federalcoop, care i-a închiriat parterul proprietarului unui bar, iar etajul, şcolii din comuna Pleşeşti, pentru suma lunară de 420 de lei.

Citeşte şi Cum îţi ajuţi micuţul să treacă peste frica de primele zile de grădiniţă

În ultimii 25 de ani, pentru generaţii de elevi şi preşcolari din Hreaţca, clopoţelul a sunat într-o clădire insalubră, scorojită, în care singura facilitate ce aminteşte de civilizaţie este curentul electric. Cât despre apă curentă sau o toaletă curată, care să nu fie amplasată în curtea unităţii, nu se poate vorbi, holul ţinând loc de grup sanitar, acolo fiind amplasată o găleată cu lighean.

Sala de clasă unde, începând de ieri, 12 micuţi vor fi pregătiţi pentru viitor, are mobilierul învechit, o tablă ruptă, geamuri şubrede şi podele înnegrite de vreme.

Materialele didactice sunt rudimentare, câteva animăluţe din pluş şi jucărioare din plastic fiind singurele lucruri cu care educatoarea se străduie să transforme încăperea într-o sală de curs primitoare, prielnică jocurilor şi activităţilor educative.

Curtea clădirii e modestă, plină de buruieni, prin ea hoinărind peste 10 câini hrăniţi de vânzătoarea magazinului.

Părinţii nu vor să-şi transforme micuţii în navetişti

În faţa clădirii, proprietarii birtului au amenajat câteva mese pentru clienţi, astfel că e suficient doar ca micuţii să se uite pe geam pentru a vedea sătenii consumând alcool, fumând etc.

Educatoarea care are grijă de cei 12 micuţi spune că nu a avut incidente deosebite legate de faptul că minorii învaţă aproape de birt, însă recunoaşte că situaţia este una vitregă pentru copii.

„La început am fost dezamăgită când am văzut care sunt condiţiile de aici, după care am învăţat să fac faţă situaţiei”, spune educatoarea.

Cât despre faptul că, zi de zi, zeci de exemple negative trec prin faţa micuţilor, aceasta spune: „Copiii învaţă şi de acasă şi de la mine că nu aşa este normal, eu zic că învaţă să facă diferenţe şi discutând cu ei”.

De partea cealaltă, parcă resemnaţi de condiţiile din grădiniţă, sătenii ai căror copii au învăţat la unitatea din Hreaţca spun că au fost nevoiţi să facă acest compromis, pentru a nu transforma copiii în navetişti.

„Dacă nu sunt alte condiţii, ce să facem? Nu avem condiţii de transport pentru Pleşeşti. Şă se ducă de la 7 la Pleşeşti?”, spun câteva mămici.

„Un beţivan nu se controlează, iar copiii sunt copii. Mai aud o prostie, că omul când e beat îşi dă drumul la gură”, le contrazice un alt sătean.

Edilul caută soluţii

Primarul recunoaște că situaţia de la Hreaţca este una nefirească, acesta menționând că a identificat două soluţii pentru ca cei mici să aibă parte de condiţii de studiu corespunzătoare.

„E clar că nu e corect ce se întâmplă acolo, ţinând cont de toate principiile psihopedagogice. E aproape de neconceput ca şcoala să funcţioneze în comun cu magazinul mixt sau cu locul unde se mai bea şi câte un rachiu şi, mai ales, să aibă şi wc-ul comun”, spune edilul Mihai Grădinariu.