„Dacă România a fost una dintre ţările care au asumat soluţiile rapide şi ele s-au şi manifestat ca atare prin restabilirea echilibrelor macroeconomice, reintrarea în deficitele bugetare şi în mod spectaculos atingerea celor cinci criterii de la Maastricht asta nu înseamnă că România nu are probleme. (…) Avem zona de risc din economica românească, zonă care se află în proprietatea statului. Mai avem şi alte zone de risc în economia noastră. Poate nu este corect să le spun zone de risc, ci bariere în creşterea numărului de locurilor de muncă şi în relansarea economică. Spre exemplu, infrastructura precară, care s-ar fi putut afla în cu totul altă situaţie dacă fondurile de coeziune ar fi fost utilizate. Întârziem construcţia de autostrăzi, le construim prea încet şi uneori prea scump, ca şi la căi ferate de altfel„, a spus şeful statului la Forumul Forbes CEE cu tema „Reluarea creşterii economice sustenabile în pieţele emergente”, organizat în Capitală.
El a adăugat că o barieră aflată în mâna Guvernului şi care poate fi îndepărtată este educaţia. „Sistemul de educaţie românesc este prea puţin profilat pe economia românească, nu dă economiei româneşti calificările de care are nevoie, ceea ce face viaţa grea pentru investitori, pentru că trebuie să introducă forţa de muncă în cursuri de calificare”, a explicat Băsescu.
În opinia sa, o altă barieră este sistemul de sănătate, unde a invocat faptul că există un proces de depreciere a stării de sănătate a românilor, motiv pentru care trebuie intervenit pentru accelerarea achiziţiilor de tehnologie modernă în spitalele româneşti şi specializarea cadrelor medicale pentru ca acestea să lucreze cu aceste echipamente.
„O altă barieră vizibilă este legată de predictibilitatea măsurilor fiscale. Am văzut anul acesta o serie întreagă de introduceri de taxe care au bulversat mediul de afaceri. O astfel de barieră face ca investitorii să facă un pas înapoi iar scăderea investiţiilor străine directe în acest an este enormă, pe primele şapte luni ale anului s-a înregistrat o scădere de 13,8% a investiţiilor străine directe. Dacă adăugăm la faptul că Guvernul însuşi într-o politică de stimulare a consumului a utilizat cu 30% mai puţini bani pentru investiţii din bugetul de stat, îndreptându-i către asistenţă socială, realizăm că pe acest drum România riscă să reintre într-o perioadă de criză economică. În opinia mea, anul 2015 trebuie să fie un an în care de pe acum să li se transmită investitorilor străini un semnal extrem de direct legat de predictibilitatea fiscalităţii în România şi în acelaşi timp Guvernul să-şi propună în anul 2015 utilizarea unui nivel de resurse pentru investiţii din bugetul de stat şi fonduri europene care să genereze relansare economică durabilă”, a adăugat Băsescu.
El a subliniat că 2015 este un an dificil în ceea ce priveşte relansarea economică, dar şi cu risc ridicat din cauza obligaţiilor asumate de România, şeful statului arătând că ţara noastră trebuie să aibă în plus la buget 15 miliarde de lei.
„Există alternativa nerespectării obligaţiilor, pentru că sunt politicieni care spun că Tratatul fiscal n-ar trebui respectat şi obligaţiile pe care ni le-am asumat în relaţia cu Comisia Europeană ar trebui renegociate. Asta înseamnă întârzieri în consolidarea fiscală şi risc major„, a completat preşedintele Băsescu.
El a arătat că au fost analizate diversele modalităţi de ieşire din criză şi evoluţia unor state din UE, precum Grecia, Spania, Portugalia, Franţa, Italia, Irlanda.
„Acele state care au prelungit momentul luării unor măsuri severe pentru restabilirea dezechilibrelor macro-economice continuă să se afle în criză”, a spus şeful statului, precizând că aceste ţări solicită Comisiei Europene derogări de la Tratatul fiscal.
Băsescu apreciază că statele care nu şi-au respectat propriile obligaţii din 2009-2010 nu se pot relansa economic şi amânările pe care le solicită nu fac decât să le agraveze situaţia pe termen mediu.