Magistrații Curţii de Apel au dat, vineri, publicităţii motivarea deciziei de menținere a amenzii. Judecătorii susţin că afirmația președintelui româniei a fost făcută, într-adevăr, în contextul unei probleme de interes general, deci se poate încadra în categoria discursului politic, dar asta nu înseamnă că derapajele sau aserțiunile care au un conținut discriminatoriu pot fi catalogate ca fiind libertăți de exprimare.
„Evident că opinia politică nu poate constitui un temei pentru angajarea răspunderii penale, civile sau contravenţionale şi aceasta nu numai pentru preşedinte, senatori ori deputaţi ci în general, însă nu se poate reţine apartenenţa la opinie politică în privinţa afirmaţiei potrivit căreia foarte puţini romi nomazi muncesc, majoritatea trăind în mod tradiţional din furt.
Este adevărat că afirmaţia sancţionată a fost făcută în contextul abordării unei probleme de interes general, aşadar în cadrul discursului politic, însă aceasta nu înseamnă că într-un atare cadru nu pot exista derapaje şi că orice aserţiune, indiferent de conţinut sau finalitate, se bucură de protecţia recunoscută în materia libertăţii de exprimare a opiniilor cu caracter politic.”, se arată în motivare.
„Astfel cum a arătat pârâtul prin concluziile sale, prevederile articolului 15 din O.G. nr.137/2000 sancţionează două categorii de fapte şi anume propagandă naţionalist-şovină, de instigare la ură rasială sau naţională(teza I) şi apoi comportamentul care are ca scop sau vizează atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunităţi şi legat de apartenenţa acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia(teza II), aceasta din urmă faptă fiind reţinută în sarcina reclamantului”, mai susţin magistraţii.
CNCD: Compararea regimului Băsescu cu cel nazist de către Ponta, în limitele libertăţii de exprimare
Pe 10 februarie, preşedintele Traian Băsescu a fost amendat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), pentru declaraţiile făcute în noiembrie 2010, la Ljubljana, privind romii nomazi, despre care a afirmat că „mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură”.
CNCD a hotărât că afirmaţia preşedintelui Traian Băsescu din data de 3 noiembrie 2010, conform căreia dintre romii nomazi „foarte puţini vor să muncească” şi „mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură” reprezintă discriminare şi încalcă dreptul la demnitate al persoanelor de etnie romă. Preşedintele a fost reclamat la CNCD, pentru aceste afirmaţii, de asociaţia Romani Criss.
Pe 3 noiembrie 2010, şeful statului a declarat că obiectivul cultural al romilor nomazi este să circule din loc în loc şi că interzicerea acestui drept ar însemna distrugerea unui pilon cultural. „Trebuie să spun un lucru esenţial – foarte mulţi politicieni importanţi fac o confuzie legată de romi. Nu putem vorbi despre toţi romii. Cei pe care îi vedem umblând prin Europa sunt romi nomazi care provin din România şi din alte ţări ale UE. Obiectivul lor cultural e să circule din loc în loc. România are peste un milion de romi integraţi, sunt parte a societăţii româneşti. Ceea ce nu am reuşit e legat de integrarea romilor nomazi. Aici trebuie să ne punem noi, nu numai filosofic, ci şi în mod practic întrebarea: vorbim despre integrare sau despre asimilare? A le interzice mişcarea înseamnă a le distruge unul dintre pilonii culturali ai romilor nomazi„, a mai arătat preşedintele Băsescu.
Şeful statului şi-a manifestat susţinerea fără rezerve a asigurării „unui minim” legat de sănătate, de posibilitatea de a învăţa şi de posibilitatea de a avea un loc de muncă, afirmând însă că mulţi dintre romii nomazi, „în mod tradiţional, trăiesc din ce fură”. „Cum s-o faci pentru copiii romilor nomazi? Va trebui s-o facem! Mai avem o problemă care trebuie spusă şi care face dificilă integrarea romilor nomazi – foarte puţini vor să muncească. Mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură. Dacă nu vom recunoaşte cinstit şi problemele pe care le are etnia însăşi, şi problemele pe care le avem noi în a cunoaşte etnia, nu vom găsi soluţia problemei„, a adăugat Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a contestat amenda primită de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
În cererea de anulare a amenzii aplicate de CNCD, Traian Băsescu arăta că dreptul comun în materia sancţiunilor contravenţionale este reglementat de Ordonanţa Guvernului 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Potrivit actului invocat,”aplicarea sancţiunilor contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei”. „Având în vedere că declaraţia subsemnatului este emisă la data de 3.11.2010, este evident că la momentul pronunţării Hotărârii (cu mai bine de 3 ani după data săvârşirii faptei) orice formă a eventualei răspunderi este prescrisă”, preciza preşedintele în cererea de chemare în judecată.
Totodată, sublinia demnitarul, nu există nicio posibilitate de suspendare a cursului prescripţiei care să poată fi invocată în favoarea CNCD, astfel încât Consiliul să mai poată aplica o sancţiune contravenţională după mai bine de trei ani de la data săvârşirii faptei.
„CNCD a aplicat o sancţiune contravenţională fără a ţine cont de imunitatea subsemnatului în emiterea de declaraţii politice. (…) Declaraţia care îi este imputată subsemnatului este una evident de natură politică, emisă în cadrul atribuţiilor presupuse de desfăşararea mandatului. Astfel, conform art. 80 al. (1) al Consituţiei României, Preşedintele României are atribuţii de reprezentare a României în afara ţării”, sublinia şeful statului în documentul citat.
Preşedintele Traian Băsescu mai arăta că declaraţia respectivă a fost făcută în timpul unei vizite oficiale şi a fost enunţată după ce i s-a cerut „să rezume abordarea Statului Român faţă de subiectul integrării comunităţii rome”
„Analizând întreaga substanţă a discursului subsemnatului se va observa că ea rezumă politicile publice promovate de Statul Român în ce priveşte integrarea comunităţii rome. Exprimarea de către subsemnatul a unei opinii cuprivire la motivele de succes/insucces al acestei politici se încadrează în noţiunea de opinie politică protejată”, semnala Traian Băsescu în documentul citat.