BOLI pe care le ascunde CĂSCATUL frecvent

Primele studii indicau faptul că reflexul ar fi un răspuns la nivelul crescut de dioxid de carbon din sânge, atunci când corpul are nevoie de un aport de oxigen, care ar justifica inspiraţia profundă, sau de eliminarea dioxidului de carbon, printr-o expiraţie puternică. Experimentele ulterioare au demonstrat însă, că mediile cu un nivel scăzut de dioxid de carbon sau administrarea de oxigen subiecţilor nu influenţează nevoia de a căsca, scrie doctorulzilei.ro.

Citeşte şi Ce dezvăluie căscatul despre relaţiile tale

Cea mai recentă teorie susţine că rolul căscatului ar fi termo-reglator. Mai exact, temperatura ridicată, care apare natural în condiţii de oboseală, suprasolicitarea sau la trecerea dintr-o stare în alta duce la încetinirea proceselor cerebrale. Inspiraţia puternică, urmată de expiraţie duce la răcirea creierului şi reglarea temperaturii. Aceasta ar fi explicaţia pentru care oamenii cască atunci când se trezesc şi îşi încep ziua, trecând dintr-o stare în alta, atunci când sunt obosiţi sau înaintea unor experienţe solicitante. Experimentele dovedesc că studenţii cască înaintea examenelor, la fel ca şi paraşutiştii, înaintea salturilor. Alte explicaţii care ar explica de ce căscăm variază, de la dorinţa de a dezmorţi muşchii feţei şi ai limbii, până la nevoia de a rămâne în stare de alertă.

Citeşte şi De ce este CONTAGIOS căscatul. Vezi explicaţiile cercetătorilor

Alte articole

Anunț de ULTIMĂ ORĂ făcut de CFR călători! Care este categoria de persoane care nu va mai avea voie în trenuri

Cât de grave sunt problemele de sănătate pe care le putem prelua de la părinți. Dr. Roxana Voica: „Avem destinul în mâinile noastre”

În unele cazuri, însă căscatul poate ascunde anumite afecțiuni:

Boli pulmonare. Căscatul poate fi un semn al bronşitei cronice şi a altor su­ferinţe ale plămânilor.

Boli ale sistemului nervos central. Alte afecţiuni care se manifestă şi prin căscat des sunt epilepsia, encefalita, tumorile cerebrale şi scleroza multiplă, declanşate de slaba oxigenare a creierului. Studiile au arătat că şi medicamentele pentru depresie sau Parkinson pot avea acelaşi efect.

Boli de inimă. Poate fi vorba de malformaţii congenitale, precum defectul septal, sau de insuficienţă cardiacă. În ambele cazuri, sângele nu se oxigenează pe deplin.

Citeşte şi Ce este OFTATUL şi ce BOLI poate semnala